file

filă sf [At: URICARIUL II, 89 / Pl: ~le / E: gr φίлον] 1 Fiecare dintre foile care alcătuiesc un caiet, o carte etc. formată din două pagini. 2 (Pex) Pagină. 3 (Îe) A cerceta (o lucrare) ~ cu ~ A cerceta (o lucrare) amănunțit, de la un capăt la altul, cu mare atenție.

file sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: fr filet] 1 Carne de calitate superioară din lungul șirei spinării unei vite, a unui porc sau a unui pește. 2 (Pex) Preparat alimentar pregătit din file (1). 3 (Tex) Tricot cu orificii uniform repartizate pe suprafața lui.

FÍLĂ, file, s. f. Fiecare dintre foile care alcătuiesc un caiet, o carte etc. formată din două pagini; p. ext. pagină. ◊ Expr. A cerceta (o lucrare) filă cu filă = (a cerceta, a verifica o lucrare) amănunțit, de la un capăt la altul, cu mare atenție. – Din ngr. filon.

FILÉ, fileuri, s. n. Carne de calitate superioară din lungul șirei spinării unei vite, unui porc sau unui pește; preparat alimentar pregătit din astfel de carne. ◊ (Adjectival) Mușchi file. – Din fr. filet.

FÍLĂ, file, s. f. Fiecare dintre foile care alcătuiesc un caiet, o carte etc. formată din două pagini; p. ext. pagină. ◊ Expr. A cerceta (o lucrare) filă cu filă = (a cerceta, a verifica o lucrare) amănunțit, de la un capăt la altul, cu mare atenție. – Din ngr. filon.

FILÉ, fileuri, s. n. Carne de calitate superioară din lungul șirei spinării unei vite, unui porc sau unui pește; preparat alimentar pregătit din astfel de carne. ◊ (Adjectival) Mușchi file. – Din fr. filet.

FÍLĂ, file, s. f. Foaie de hîrtie (albă sau scrisă) a unui caiet, a unei cărți, a unui manuscris etc. Te mirai cum pot să umple filă după filă, vorbind și glumind între ei. PAS, Z. I 285. Sînt cu ceară picurate Filele-n bucoavna mea, Dar citesc cum pot în ea. COȘBUC, P. I 325. De pe galbenele file el adună mii de coji, A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj. EMINESCU, O. I 130. ◊ Fig. Tot mai larg peste țară înfloresc bucuriile, Tot mai trainic se-așază în istorie filele. DEȘLIU, G. 45. ◊ Loc. adv. (În legătură cu o lucrare de cercetare) Filă cu filă = în amănunțime, în întregime; cu atenție. Am revizuit dosarul filă cu filă. BARANGA, I. 203.

FILÉ s. n. (Franțuzism) Carne de calitate superioară, din lungul șirei spinării unei vite sau a unui pește; mîncare pregătită din astfel de carne. File de vițel. File de șalău.

fílă s. f., g.-d. art. fílei; pl. fíle

filé (carne) s. n., art. filéul; pl. filéuri

fílă s. f., g.-d. art. fílei; pl. fíle

filé (de carne) s. n., art. filéul; pl. filéuri

FÍLĂ s. v. foaie.

FILÉ s.n. 1. Carne de bună calitate din lungul șirei spinării unei vite sau a unui pește. ♦ Mâncare pregătită din astfel de carne. 2. Tricot cu orificii uniform repartizate pe suprafața lui. [< fr. filet].

FILÉ s. n. carne de bună calitate din lungul șirei spinării unei vite sau a unui pește. ◊ mâncarea pregătită. (< fr. filet)

fílă (fíle), s. f. – Foaie, pagină. – Mr. filă. Ngr. φύλλον (DAR; Gáldi 189). În trecut s-a întrebuințat și forma filadă, s. f., din ngr. φυλλάδα. – Der. fila, vb. (a răsfoi încet în mînă cărțile de joc).

FÍLĂ ~e f. Fiecare dintre foile care alcătuiesc un caiet sau o carte, având două pagini. /<ngr. filon

FILÉ ~uri n. 1) Fâșie de carne fără oase, scoasă din lungul șirei spinării unui animal; mușchi. 2) Fel de mâncare pregătită din astfel de carne. /<fr. filet

filă f. Mold. foaia unei cărți: viitorul și trecutul sunt a filei două fețe EM. [Gr. mod.].

fílă f., pl. e (ngr. fýllon, foaĭe, frunză. V. filadă și trandafir). Mold. Foaĭe de hîrtie, sfert de coală. Foaĭe de carte.

FILĂ s. foaie, (înv.) listă, (grecism înv.) selidă. (O ~ de manuscris.)