filantropic

filantropic, ~ă a [At: NEGRUZZI, S. I, 221 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr philanthropique] 1-2 Care ține de filantropie sau de filantrop. 3-4 Privitor la filantropie sau la filantrop.

FILANTRÓPIC, -Ă, filantropici, -ce, adj. Care ține de filantropie sau de filantrop, privitor la filantropie sau la filantrop. – Din fr. philanthropique.

FILANTRÓPIC, -Ă, filantropici, -ce, adj. Care ține de filantropie sau de filantrop, privitor la filantropie sau la filantrop. – Din fr. philanthropique.

FILANTRÓPIC, -Ă, filantropici, -e, adj. Care ține de (sau se referă la) filantropie; de filantrop, caracteristic filantropului. S-a dat... Un mare bal filantropic, al cărui venit se va împărți giumatate în folosul umanității suferinde. CARAGIALE, O. II 120. Cetirea asta mă aduse pe nesimțite la idei filantropice; gîndeam la sclavia atîtor mii de oameni și proiectam să vorbesc la adunare in favorul lor. NEGRUZZI, S. I 221.

filantrópic adj. m., pl. filantrópici; f. filantrópică, pl. filantrópice

filantrópic adj. m., pl. filantrópici; f. sg. filantrópică, pl. filantrópice

FILANTRÓPIC adj. v. caritabil.

FILANTRÓPIC, -Ă adj. De filantrop, de filantropie. [Cf. fr. philantropique].

FILANTRÓPIC, -Ă adj. de filantrop(ie). (< fr. philanthropique)

FILANTRÓPIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de filantropie; propriu filantropiei; caritabil. /<fr. philanthropique

*filantrópic, -ă adj. (vgr. philanthropikós). Plin de filantropie. Relativ la filantropie.

FILANTROPIC adj. caritabil, milos, milostiv. (Inimă ~.)