ferță

ferță sf [At: DDRF / Pl: ~țe / E: ngr φερςα, it ferzo] (Mm) Fiecare dintre fâșiile de pânză specială, cusute una lângă alta pentru a forma o velă.

férță s. f., g.-d. art. férței; pl. férțe

férță s. f., g.-d. art. férței; pl. férțe

FÉRȚĂ s.f. (Mar.) Fiecare dintre fâșiile de pânză specială, cusute una lângă alta pentru a forma o velă. [< it. ferzo].

FÉRȚĂ s. f. fiecare dintre fâșiile de pânză specială, care, cusute una lângă alta, alcătuiesc o velă. (< it. ferza)

férță (férțe), s. f. – Anvergura unei pînze (de ambarcație). Mag. fércz „caiet” (Bogrea, Dacor., IV, 814).