farmaceutic

farmaceutic, ~ă [At: DA / Pl: ~ici, ~ice / E: fr pharmaceutique, lat pharmaceuticus] 1-2 a Care aparține farmaciei (1-2). 3-4 Referitor la farmacie (1- 2). 5-6 Specific farmaciei (1-2). 7 sf (Iuz) Farmacologie.

FARMACEÚTIC, -Ă, farmaceutici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține farmaciei, privitor la farmacie. 2. S. f. Ramură a medicinei care studiază prepararea, clasificarea, acțiunea etc. substanțelor medicamentoase; farmacologie. – Din fr. pharmaceutique, lat. pharmaceuticus.

MÉDICO-FARMACEÚTIC, -Ă, medico-farmaceutici, -ce, adj. Care are un caracter medical și farmaceutic, privitor la medicină și la farmacie, de medicină și de farmacie. – Medico- + farmaceutic.

FARMACEÚTIC, -Ă, farmaceutici, -ce, adj. Care aparține farmaciei, privitor la farmacie. – Din fr. pharmaceutique, lat. pharmaceuticus.

MÉDICO-FARMACEÚTIC, -Ă, medico-farmaceutici, -ce, adj. Care are un caracter medical și farmaceutic, privitor la medicină și la farmacie, de medicină și de farmacie. – Medico- + farmaceutic.

FARMACEÚTIC, -Ă, farmaceutici, -e, adj. Care se referă la farmacie, de farmacie. Preparate farmaceutice. ◊ Chimie farmaceutică = știință care se ocupă cu studierea proprietăților substanțelor medicamentoase, a metodelor de preparare, a controlului calității lor etc. – Pronunțat: -ce-u-.

MEDICO-FARMACEÚTIC, -Ă, medico-farmaceutici, -e, adj. Care are un caracter medical și farmaceutic; care se referă la medicină și farmacie, de medicină și de farmacie. Institutul medico-farmaceutic.

farmaceútic adj. m., pl. farmaceútici; f. farmaceútică, pl. farmaceútice

médico-farmaceútic adj. m., pl. médico-farmaceútici; f. médico-farmaceútică, pl. médico-farmaceútice

farmaceútic adj. m., pl. farmaceútici; f. sg. farmaceútică, pl. farmaceútice

médico-farmaceútic adj. m. farmaceutic

FARMACEÚTIC adj. (rar) oficinal, (reg.) spițeresc. (Preparate ~.)

FARMACEÚTIC, -Ă adj. Referitor la farmacie. ◊ Chimie farmaceutică = știință care studiază compoziția, prepararea și folosirea medicamentelor. [Pron. -ce-u-. / < fr. pharmaceutique, lat. pharmaceuticus].

MEDICO-FARMACEÚTIC adj. Referitor la medicină și la farmacie. [< medico- + farmaceutic].

FARMACEÚTIC, -Ă I. adj. referitor la farmacie. II. s. f. știință care studiază compoziția, prepararea și folosirea medicamentelor. (< fr. pharmaceutique, lat. pharmaceuticus)

MEDICO-FARMACEÚTIC adj. referitor la medicină și la farmacie. (< medico- + farmaceutic)

FARMACEÚTIC ~că (~ci, ~ce) Care tine de farmacie; propriu farmaciei. ◊ Chimie ~că știință care studiază compoziția, prepararea și folosirea medicamentelor în tratamentul diferitelor boli. /<fr. pharmaceutique

farmaceutic a. relativ la farmacie: preparațiune farmaceutică. ║ farmaceutică f. partea medicinei care tratează despre medicamente.

*farmacéŭtic și -eútic, -ă adj. (vgr. pharmakeutikós). De farmacie: preparațiune farmaceutică. S. f. Acea parte a medicineĭ care tratează despre facerea și întrebuințarea medicamentelor.

FARMACEUTIC adj. (rar) oficinal, (reg.) spițeresc. (Preparate ~.)