excedentar

11 definiții pentru excedentar

EXCEDENTÁR, -Ă, excedentari, -e, adj. Care este în plus, care întrece un anumit nivel sau un anumit plafon dinainte stabilit. ♦ (Fin.; despre buget, balanță etc.) Care are un excedent. – Din fr. excédentaire.

EXCEDENTÁR, -Ă, excedentari, -e, adj. Care este în plus, care întrece un anumit nivel sau un anumit plafon dinainte stabilit. ♦ (Fin.; despre buget, balanță etc.) Care are un excedent. – Din fr. excédentaire.

EXCEDENTÁR, -Ă, excedentari, -e, adj. Care este în plus, care întrece un anumit nivel sau plafon stabilit de mai înainte. Noua hotărîre micșorează chiria la suprafețele excedentare și stabilește calcularea chiriei pe tranșe, la aceste suprafețe. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2842. ♦ (Fin.; despre buget, balanță etc.) Care are un excedent.

excedentár adj. m., pl. excedentári; f. excedentáră, pl. excedentáre

excedentár adj. m., pl. excedentári; f. sg. excedentáră, pl. excedentáre

EXCEDENTÁR adj. (astăzi rar) prisositor. (Balanță ~.)

EXCEDENTÁR, -Ă adj. În plus; care prisosește. ♦ (despre buget, balanță etc.) cu excedent, ale cărui venituri întrec cheltuielile. [Pron. ecs-ce-. / cf. fr. excédentaire].

EXCEDENTÁR, -Ă adj. care are un excedent. (< fr. excédentaire)

EXCEDENTÁR ~ă (~i, ~-e) 1) Care excede normele stabilite. 2) (despre un buget, balanță etc.) Care are un excedent. /<fr. excédentaire

*excedentár, -ă adj. Care are excedent: buget excedentar.

EXCEDENTAR adj. (astăzi rar) prisositor. (Balanță ~.)