etufa

etufa vt [At: ALEXI, W. / Pzi[1]: ~fez / E: fr étouffer] 1 (Frr) A asfixia. 2 (C.i. gogoși de mătase) A supune etufării. modificată

ETUFÁ, etufez, vb. I. Tranz. A efectua o etufare. – Din fr. étouffer.

ETUFÁ, etufez, vb. I. Tranz. A efectua o etufare. – Din fr. étouffer.

etufá (a ~) (a trata gogoșile fluturelui de mătase) vb., ind. prez. 3 etufeáză

etufá vb., ind. prez. 1 sg. etuféz, 3 sg. și pl. etufeáză

ETUFÁ vb. I. tr. A distruge nimfa fluturelui de mătase din gogoșile destinate filării. [< fr. etouffer – a înăbuși].

ETUFÁ vb. tr. a distruge crisalida fluturelui de mătase din gogoșile destinate filării, prin introducerea gogoșilor într-un cuptor special. (< fr. etouffer)