escarpa

escarpa vt [At: MDA ms / Pzi: ~pez / E: escarpă] 1-2 A construi o escarpă (1-2).

escarpă sf [At: ENC. ROM. / Pl: ~pe / E: fr escarpe] (Mil) 1 Taluz de pământ (sau zidit) la o fortificație. 2 Baraj antitanc săpat în versanții orientați către inamic.

ESCÁRPĂ, escarpe, s. f. Baraj antitanc realizat prin săparea de taluzuri în versanții îndreptați spre inamic, pentru a mări panta și a împiedica trecerea tancurilor. – Din fr. escarpe.

ESCÁRPĂ, escarpe, s. f. Baraj antitanc realizat prin săparea de taluzuri în versanții îndreptați spre inamic, pentru a mări panta și a împiedica trecerea tancurilor. – Din fr. escarpe.

escárpă s. f., g.-d. art. escárpei; pl. escárpe

escárpă s. f., g.-d. art. escárpei; pl. escárpe

ESCÁRPĂ s.f. Taluzul dinspre unitățile proprii ale șanțului; obstacol dintr-o fortificație. [< fr. escarpe, cf. it. scarpa – taluz].

ESCÁRPĂ s. f. excavare în versantul dinspre inamic al unei fortificații, executată în scopul măririi înclinării pantei. (< fr. escarpe)