enterogastron sn [At: DN3 / Pl: ~oane / E: fr entérogastrone] Hormon din duoden care inhibă secreția și mobilitatea stomacului.
ENTEROGASTRÓN s. n. v. enterogastronă.
ENTEROGASTRÓNĂ, enterogastrone, s. f. Hormon duodenal cu acțiune inhibitoare asupra secreției și motilității gastrice. [
Var.:
enterogastrón s. n.] – Din
fr. entérogastrone.
ENTEROGASTRÓN s. n. v. enterogastronă.
ENTEROGASTRÓNĂ, enterogastrone, s. f. Hormon duodenal cu acțiune asupra secreției și motilității gastrice. [
Var.:
enterogastrón s. n.] – Din
fr. entérogastrone.
enterogastrónă s. f.,
g.-d. art. enterogastrónei; pl. enterogastróne
enterogastrónă s. f., g.-d. art. enterogastrónei; pl. enterogastróne
ENTEROGASTRÓN s.n. Hormon din duoden care inhibează secreția și mobilitatea stomacului. [< fr.
entérogastrone, cf. gr.
enteron – intestin,
gaster – stomac].
ENTEROGASTRÓNĂ s. f. hormon din duoden care inhibă secreția și mobilitatea stomacului. (< fr.
entérogastrone)