emaciat

emacia vr [At: DN³ / Pzi: ~iez / E: fr émacier] (Frm) A slăbi foarte tare Si: (pop) a se descărna.

emaciat, ~ă a [At: LL I, 122 / Pl: ~ați, ~e / E: fr émacié] (Frm; d. oameni sau fizionomia lor) Care este foarte slab.

!emaciá (a se ~) (-ci-a) vb. refl., ind. prez. 3 se emaciáză

emaciá vb., ind. prez. 1 sg. emaciéz, 3 sg. și pl. emaciáză

EMACIÁ vb. I. refl. (Franțuzism) A slăbi foarte tare; a se descărna. [Pron. ci-a, p.i. 3,6 -iază. / < fr. émacier, it. emaciare].

EMACIÁT, -Ă adj. Slăbit peste măsură. [Pron. -ci-at. / cf. fr. émacié].

EMACIÁ vb. refl. a slăbi peste măsură; a se descărna. (< fr. émacier, it. emacia)