egerie

egeríe sf [At: CONTEMP., S. II, 1970, nr. 1237, 10/7 / Pl: ~ii E: fr égérie] (Frr) 1 Femeie care inspiră un poet Si: muză. 2 Sfătuitoare secretă.

egérie (livr.) (-ri-e) s. f., art. egéria (-ri-a), g.-d. art. egériei; pl. egérii

egérie s.f. (sil. -ri-e), art. egéria (sil. -ri-a), g.-d. egérii, art. egériei

EGÉRIE s.f. (Liv.) Sfătuitoare secretă. [< fr. égérie, cf. lat. Egeria – nimfă].

EGÉRIE s. f. femeie care sfătuiește în secret pe cineva. (< fr. égérie)

egeríe s. f. Sfătuitoare, inspiratoare a unui om politic sau artist ◊ „Să începem să ghicim cine sunt egeriile (adică muzele) care îi inspiră pe șoimii noștri din parlament și din afara lui și care le sunt scopurile.” R.lit. 16 V 91 p. 2 (din fr. égérie; DN3)