drănicer

drănicér sm [At: H X, 161 / Pl: ~i / E: draniță + -er] (Reg) Meșteșugar care face dranițe (1) Si: șindrilar, (reg) dranițar. 2 Lucrător în construcții care acoperă casele cu draniță (1).

DRĂNICÉR, drăniceri, s. m. Meșteșugar care face dranițe sau acoperă casele cu draniță. – Draniță + suf. -ar.

DRĂNICÉR, drăniceri, s. m. Meșteșugar care face dranițe sau acoperă casele cu draniță. – Draniță + suf. -er.

DRĂNICÉR, drăniceri, s. m. (Mold., Bucov., Maram.) Meșteșugar care învelește casele cu dranițe; muncitor care confecționează dranițe; șindrilar.

drănicér s. m., pl. drănicéri

drănicér s. m., pl. drănicéri

DRĂNICÉR ~i m. 1) Meșter care face dranițe. 2) Muncitor specializat în acoperirea clădirilor cu draniță. /draniță + suf. ~ar

drănicer m. Mold. șindrilar: cherestegii și drăniceri. [V. draniță].