dispensator

dispensator, ~oare smf, a [At: COSTINESCU / Pl: ~i, ~oáre / E: fr dispensateur, lat dispensator, -oris] (Rar) 1-2 (Persoană) care distribuie ceva. modificată

DISPENSATÓR, -OÁRE, dispensatori, -oare, adj. (Rar) Care distribuie, care dă fiecăruia partea sa. – Din fr. dispensateur, lat. dispensator, -oris.

DISPENSATÓR, -OÁRE, dispensatori, -oare, adj. (Rar) Care distribuie, care dă fiecăruia partea sa. – Din fr. dispensateur, lat. dispensator, -oris.

dispensatór (rar) adj. m., pl. dispensatóri; f. sg. și pl. dispensatoáre

dispensatór adj. m., pl. dispensatóri; f. sg. și pl. dispensatoáre

DISPENSATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Rar) (Cel) care distribuie, care dă fiecăruia partea sa. [Cf. fr. dispensateur].

DISPENSATÓR, -OÁRE adj. care distribuie, care dă fiecăruia partea sa. (< fr. dispensateur)

dispensator m. cel ce distribuie.

* dispensator, -oáre adj. Care distribue, care acordă.