digestiv

digestív, ~ă a [At: NEGULICI / Pl: ~i, ~e / E: fr digestif] 1 Care servește la digestie. 2 Care asigură digestia. 3 (Îs) Aparat (sau tub ori, rar, sistem) ~ Totalitatea organelor cu ajutorul cărora se face digestia. 4 (Îs) Glande ~e Glande care secretă fermenții pentru digestie. 5 Referitor la digestie. 6-7 Care aparține digestiei sau aparatului digestiv (2). 8 (Spc) Care ușurează digestia. 9 Care suferă de o boală a aparatului digestiv (2).

DIGESTÍV, -Ă, digestivi, -e, adj. Referitor la digestie, care aparține digestiei. ◊ Aparat (sau tub) digestiv = totalitatea organelor cu ajutorul cărora se face digestia. – Din fr. digestif.

DIGESTÍV, -Ă, digestivi, -e, adj. Referitor la digestie, care aparține digestiei. ◊ Aparat (sau tub) digestiv = totalitatea organelor cu ajutorul cărora se face digestia. – Din fr. digestif.

DIGESTÍV, -Ă, digestivi, -e, adj. Referitor la digestie. Activitatea digestivă. ◊ Aparat (sau tub) digestiv = totalitatea organelor cu ajutorul cărora se face digestia.

digestív adj. m., pl. digestívi; f. digestívă, pl. digestíve

digestív adj. m., pl. digestívi; f. sg. digestívă, pl. digestíve

DIGESTÍV, -Ă adj. De, din digestie. ◊ Aparat (sau tub) digestiv = totalitatea organelor cu care se face digestia. [Cf. fr. digestif].

DIGESTÍV, -Ă adj. referitor la digestie. ♦ aparat (sau tub) ~ = totalitatea organelor în care are loc digestia; suc ~ = lichid secretat de tubul digestiv și de anexele sale care face digestia. (< fr. digestif)

DIGESTÍV ~ă (~i, -e) 1) Care ține de digestie; propriu digestiei. ◊ Aparat (sau tub) ~ totalitate a organelor care participă la digestie. 2) Care înlesnește digestia. Suc ~. /<fr. digestif

digestiv a. ce servă sau ajută la digestiune; aparat digestiv, totalitatea organelor cari concură la digestiune; gură, larinx, ezofag, stomac, intestine.

* digestív, -ă adj. (lat. digestivus). Care servește saŭ ajută digestiunea: licoare digestivă. Aparatu digestiv, totalitatea organelor care concură la digestiune, ca: gura, faringele, esofagu, stomahu și intestinele.

DIGESTÍV,- Ă (< fr., lat.) adj. (ANAT.) Care se referă la digestie. ◊ Aparat d. = ansamblul organelor care participă la digestie. La om și la mamifere este format din tubul digestiv (cavitatea bucală, faringele, esofagul, stomacul, intestinul subțire și intestinul gros) și din organele anexe (glandele salivare, ficatul, pancreasul) care-și varsă secreția în tubul digestiv. Structura a. d. este adaptată pentru îndeplinirea funcțiunii complexe a digestiei: mestecatul și transportul alimentelor, digerarea lor și absorbția substanțelor nutritive în sânge.