desenată
desenát1 sn [At: DEX2 / V: ~emnát3 / Pl: (nob) ~uri / E: desena] 1-8 Desenare (1-8).
desenát2, ~ă a [At: ODOBESCU, S. III, 408 / V: ~emnát4, ~ă / Pl: ~ați, ~e / E: desena] 1-6 Reprezentat prin desen (1, 4-5, 8-9, 11). 7 (D. un obiect) Conturat în fața privirii. 8 (D. o problemă) Schițat.
DESENÁT s. n. Desenare. – V. desena.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
DESENÁT s. n. Desenare. – V. desena.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
desenát s. n.
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
desenát (desenare) s. n.
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
DESENÁT adj. (pop.) scris. (Parcă are fața ~.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
DESENÁT s. v. desenare.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
DESENÁT s. n. desenare. (< desena)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
DESENAT adj. (pop.) scris. (Parcă are fața ~.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
DESENAT s. desenare. (~ unei flori.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
bándă desenátă s. f. Serie de desene însoțite de un text scurt ◊ „În alte țări europene chiar și benzile desenate au texte în limba latină.” Ap. 567/94 p. 7; v. și Ev.z. 28 II 97 p. 9 (după fr. bande dessinée; DMC 1967; R. Zafiu în R.lit. 11/97 p. 11; DEX, DN3 – alte sensuri)