depurator

depurator¹ sn, a [At: DEX / Pl: ~i, ~oare / E: fr dépuratoire] 1-2 Depurativ (1-2).

depuratór², ~oáre a [At: DEX / Pl: ~i, ~oáre / E: fr dépurateur] (Îe) Aparat ~ Totalitate a organelor de excreție prin care se face curățarea sângelui de toxinele rezultate din activitatea organismului.

DEPURATÓR¹, depuratoare, s. n. Substanță care favorizează eliminarea toxinelor din organism. – Din fr. dépuratoire.

DEPURATÓR², -OÁRE, depuratori, -oare, adj. Depurativ. ◊ Aparat depurator = totalitatea organelor de excreție prin care se face curățarea sângelui de toxinele rezultate din activitatea organismului. – Din fr. dépurateur.

DEPURATÓR¹, depuratoare, s. n. Substanță care favorizează eliminarea toxinelor din organism. – Din fr. dépuratoire.

DEPURATÓR², -OÁRE, depuratori, -oare, adj. Depurativ. ◊ Aparat depurator = totalitatea organelor de excreție prin care se face curățarea sângelui de toxinele rezultate din activitatea organismului. – Din fr. dépurateur.

depuratór¹ adj. m., pl. depuratóri; f. sg. și pl. depuratoáre

depuratór² s. n., pl. depuratoáre

depuratór adj. m., pl. depuratóri; f. sg. și pl. depuratoáre

depuratór s. n., pl. depuratoáre

DEPURATÓR s. v. depurativ.

DEPURATÓR, -OÁRE adj., s.n. (Substanță) care curăță sângele, activând eliminarea toxinelor și a produșilor de dezasimilație. ◊ Aparat depurator = totalitatea organelor de excreție prin care se face curățirea sângelui de toxinele rezultate din activitatea organismului. [< fr. dépuratoire].

DEPURATÓR, -OÁRE adj., s. n. depurativ. ♦ aparat ~ = totalitatea organelor de excreție prin care se face curățirea sângelui de toxinele din activitatea organismului. (< fr. dépurateur)

DEPURATOR s. (FARM.) depurativ.