deliberat

2 intrări

25 definiții pentru deliberat

deliberá [At: CALENDARIU (1794), 32/10 / Pzi: ~réz / E: fr délibérer, lat deliberare] 1 vi (D. membrii unei instanțe judecătorești, ai unei adunări legiuitoare) A chibzui în comun și a discuta (în secret) asupra luării unei hotărâri. 2 (Pex) vt A decide. 3 vt (Rar) A pune în libertate Si: a elibera.

deliberát1 sn [At: MDA ms / Pl: (nob) ~uri / E: delibera] Dezbatere.

deliberát2, ~ă a [At: (a. 1777) IORGA, S. D. XII, 94 / Pl: ~ați, ~e / E: delibera] 1 Care a fost bine gândit. 2 Decis. 3 Care a fost făcut în mod intenționat. 4 (Rar) Pus în libertate.

DELIBERÁ, deliberez, vb. I. 1. Intranz. (Despre membrii unei instanțe judecătorești, ai unei adunări legiuitoare) A chibzui în comun și a discuta (în secret) asupra luării unei hotărâri. 2. Tranz. A decide, a rezolva. – Din fr. délibérer, lat. deliberare.

DELIBERÁT, -Ă, deliberați, -te, adj. (Adesea adverbial) Care a fost făcut în mod intenționat, din proprie voință. – V. delibera. Cf. fr. délibéré.

DELIBERÁ, deliberez, vb. I. 1. Intranz. (Despre membrii unei instanțe judecătorești, ai unei adunări legiuitoare) A chibzui în comun și a discuta (în secret) asupra luării unei hotărâri. 2. Tranz. A decide, a rezolva. – Din fr. délibérer, lat. deliberare.

DELIBERÁT, -Ă, deliberați, -te, adj. (Adesea adverbial) Care a fost făcut în mod intenționat, din proprie voință. – V. delibera. Cf. fr. délibéré.

DELIBERÁ, deliberez, vb. I. Intranz. (Mai ales despre membrii unei instanțe judecătorești, ai unei adunări legiuitoare) A discuta împreună asupra unei hotărîri de luat, a unei chestiuni de rezolvat. V. sfătui, chibzui, dezbate. În sală deliberează guvernul provizoriu. CAMIL PETRESCU, B. 104.

DELIBERÁT, -Ă adj. (Mai ales în loc. adv.) În mod deliberat = după o prealabilă chibzuire, intenționat. Asasinați în mod deliberat o femeie, care... nu are nici o vină. CAMIL PETRESCU, T. I 327.

deliberá (a ~) vb., ind. prez. 3 delibereáză

deliberá vb., ind. prez. 1 sg. deliberéz, 3 sg. și pl. delibereáză

deliberát adj. m., pl. deliberáți; f. sg. deliberátă, pl. deliberáte

deliberát s. n., pl. deliberáte

DELIBERÁ vb. v. chibzui.

DELIBERÁT adj., adv. v. intenționat.

DELIBERÁ vb. I. 1. intr. A examina, a chibzui, a dezbate (pentru a lua o hotărâre). 2. tr. A decide, a rezolva. [< fr. délibérer, it., lat. deliberare].

DELIBERÁT, -Ă adj. Gândit, cumpănit; liber consimțit. // s.n. Deliberare între judecători înainte de pronunțarea sentinței. ◊ Deliberat moral = decizie într-o chestiune de responsabilitate morală. [Cf. fr. délibéré].

DELIBERÁ vb. I. intr. a examina, a chibzui împreună, a dezbate pentru a lua o hotărâre. II. tr. a decide, a soluționa. (< fr. délibérer, lat. deliberare)

DELIBERÁT, -Ă I. adj. (și adv.) (în mod) intenționat, cumpănit; liber consimțit. II. s. n. deliberare între judecători înainte de pronunțarea sentinței. ♦ ~ moral = decizie într-o chestiune de responsabilitate morală. (< fr. délibéré)

A DELIBERÁ ~éz 1)intranz. A examina sub toate aspectele pentru a lua o hotărâre. 2) tranz. (probleme, chestiuni) A examina în detaliu, oferind o soluție; a rezolva; a dezlega; a soluționa. /<fr. délibérer, lat. deliberare

DELIBERÁT ~tă (~ți, ~te): În mod ~ în urma unor dezbateri preliminare. /v. a delibera

deliberà v. 1. a discuta o afacere între mai multe persoane; 2. a chibzui în șineși asupra unei chestiuni sau unei hotărîri de luat.

*deliberéz v. intr. (lat. de-libero, -li-berare, d. libra, libră, măsură de greutate, balanță, d. vgr. litra. V. litră, echilibru, nivel). Pun în deliberațiune, discut în adunare: deliberăm despre războĭ.

DELIBERA vb. a chibzui, a dezbate, a discuta, (livr.) a pertracta. (Să stăm și să ~ cu atenție ce să facem.)

DELIBERAT adj., adv. intenționat, voit, liber-consimțit, (rar) precugetat. (O acțiune ~; a procedat ~ astfel.)