decompensa

decompensá vtr [At: DN² / Pzi: ~séz / E: fr décompenser] 1-2 (A face să-și modifice sau) a-și modifica starea de echilibru funcțional.

DECOMPENSÁ, decompensez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și modifice sau a-și modifica starea de echilibru funcțional. – Din fr. décompenser.

DECOMPENSÁ, decompensez, vb. I. Tranz. și refl. A face să-și modifice sau a-și modifica starea de echilibru funcțional. – Din fr. décompenser.

decompensá (a ~) vb., ind. prez. 3 decompenseáză

decompensá vb., ind. prez. 1 sg. decompenséz, 3 sg. și pl. decompenseáză

DECOMPENSÁ vb. I. tr., refl. (Med.) A(-și) strica starea de echilibru funcțional. [Cf. fr. décompenser].

DECOMPENSÁ vb. tr., refl. (med.) a(-și) strica starea de echilibru funcțional. (< fr. décompenser)

A DECOMPENSÁ ~éz tranz. med. A face să se decompenseze. /<fr. décompenser

A SE DECOMPENSÁ mă ~éz intranz. med. A pierde echilibrul funcțional (din cauza îmbolnăvirii unui organ); a-și reduce resursele funcționale. /<fr. décompenser