decelabil

decelábil, ~ă a [At: ROMÂNIA LITERARĂ, 1975, nr. 46, 18/3 / Pl: ~i, ~e / E: fr décélable] (Liv) 1 Care este ascuns, dar poate fi descoperit. 2 (D. substanțe) Care este în cantitate foarte mică, dar poate fi distins. 3 (D. fenomene, procese) Care este foarte puțin intens, dar observabil.

DECELÁBIL, -Ă, decelabili, -e, adj. Care poate fi decelat. – Din fr. décélable.

DECELÁBIL, -Ă, decelabili, -e, adj. Care poate fi decelat. – Din fr. décélable.

decelábil adj. m., pl. decelábili; f. decelábilă, pl. decelábile

decelábil adj. m., pl. decelábili; f. sg. decelábilă, pl. decelábile

DECELÁBIL, -Ă adj. (Liv.) Care poate fi decelat. [Cf. fr. décelable].

DECELÁBIL, -Ă adj. care poate fi decelat. (< fr. décelable)