debleu

debléu sn [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~ri / E: fr déblai] Lucrare de terasament sub nivelul solului în vederea executării platformei unei căi de comunicație sau a unui canal.

DEBLÉU, debleuri, s. n. Săpătură făcută sub nivelul terenului natural pentru executarea platformei unui drum ori a unei căi ferate sau pentru construirea unui canal deschis. – Din fr. déblai.

DEBLÉU, debleuri, s. n. Săpătură făcută sub nivelul terenului natural în vederea executării platformei unui drum ori a unei căi ferate sau a construirii unui canal deschis. – Din fr. déblai.

DEBLÉU, debleuri, s. n. (În opoziție cu rambleu) Săpătură deschisă sub nivelul natural al pămîntului, prin care trece sau urmează să treacă o cale de comunicație. Șosea în debleu.

debléu (de-bleu) s. n., art. debléul; pl. debléuri

debléu s. n. (sil. -bleu), pl. debléuri

DEBLÉU s.n. (op. rambleu) Săpătură deschisă sub nivelul natural al pământului, prin care trece o cale de comunicație. [Pl. -uri, -ee. / < fr. déblai].

DEBLÉU s. n. lucrare de terasament sub nivelul solului unei căi de comunicație sau al unui canal. (< fr. déblai)

debléu (debléuri), s. n. – Săpătură. Fr. déblai. Termen tehnic.

DEBLÉU ~ri n. constr. Săpătură făcută sub nivelul terenului în vederea amenajării unei căi de comunicație. [Sil. -bleu] /<fr. déblai

*debléŭ n., pl. urĭ și e (fr. déblai, d. dé-blayer, a curăți de grîu pămîntu, d. blé, grîu. V. rambleŭ). Loc de unde s’a scos pămîntu p. facerea drumuluĭ. – Curat rom. săpătură.