cuvă

cuvă sf [At: MARIAN – ȚIȚEICA, FIZ. II, 67 / Pl: ~ve / E: fr cuve] 1 Vas special din metal, lemn, beton etc., de diferite forme și mărimi folosit în operații tehnice. 2 (Îs) ~ de ULei Vas umplut cu ulei, în care se cufundă transformatoarele, reostatele etc. 3 Porțiunea superioară a cuptorului metalurgic vertical.

CÚVĂ, cuve, s. f. 1. Recipient special din metal, lemn, beton, material plastic, sticlă etc., de diferite forme și mărimi, folosit în operații tehnice. ◊ Cuvă de ulei = rezervor de metal umplut cu ulei, în care se cufundă transformatoarele, reostatele etc. 2. Porțiunea superioară a cuptorului metalurgic vertical. – Din fr. cuve.

CÚVĂ, cuve, s. f. 1. Vas special din metal, lemn, beton, material plastic, sticlă etc., de diferite forme și mărimi, folosit în operații tehnice. ◊ Cuvă de ulei = rezervor de metal umplut cu ulei, în care se cufundă transformatoarele, reostatele etc. 2. Porțiunea superioară a cuptorului metalurgic vertical. – Din fr. cuve.

CÚVĂ, cuve, s. f. Vas putînd avea mărimi și forme variate, care servește la diferite operații tehnice. Cuvă de developare.

cúvă s. f., g.-d. art. cúvei; pl. cúve

cúvă s. f., g.-d. art. cúvei; pl. cúve

CÚVĂ s.f. 1. Vas de diferite forme și mărimi, folosit în tehnică și în laborator pentru diferite operații. 2. Porțiune a unui furnal. [< fr. cuve].

CÚVĂ s. f. 1. recipient de forme și dimensiuni variate, în operații tehnice sau de laborator. 2. partea superioară a unui furnal. 3. șant de fier sau de beton în care se instalau piesele de artilerie. (< fr. cuve)

CÚVĂ ~e f. tehn. Recipient folosit pentru diferite operații tehnice și de laborator. /<fr. cuve