crizantemă

crizantemă sf [At: MACEDONSKI, O. I, 54 / V: ~tem, (Trs) ~isantim sn, ~tină, ~zentină / Pl: ~me / E: fr crysanthème] (Bot) 1 (Șîc ~tină de toamnă) Plantă ierboasă de grădină din familia compositelor, cu frunzele ovale și, ca și ramurile, alburiu-pâslos păroase care înflorește toamna târziu și are niște flori mari și frumoase de diferite culori Si: tufănică, cătăline, dimitrițe, flori-de-iarnă, gura- paharului, aurata, mărgărita, roman, romaniță-mare, salomii (Chrysanthemum indicum și chrysanthemum sinense). 2 Ochiul-boului (Callistephus chinensis). 3 (Reg; îf crizentină, șîc crizentină-galbenă) Tufanică-galbenă (Rudbeckia laciniata).

CRIZANTÉMĂ, crizanteme, s. f. Plantă decorativă din familia compozeelor, cu frunze penat-divizate și cu flori de culori variate, cu o inflorescență mare și bogată (Chrysanthemum indicum). – Din fr. chrysanthème.

CRIZANTÉMĂ, crizanteme, s. f. Plantă decorativă din familia compozeelor, cu frunze penat-divizate și cu flori de culori variate, cu o inflorescență mare și bogată (Chrysanthemum indicum). – Din fr. chrysanthème.

CRIZANTÉMĂ, crizanteme, s. f. Plantă decorativă din familia compozeelor, care înflorește toamna tîrziu, cu o inflorescență mare și bogată, de culori foarte variate (Chrysanlhemum indicum). Sute de mii de flori se ivesc dinăuntrul apelor, mari și albe, asemeni unor crizanteme. BOGZA, C. O. 301. Ridică de jos o crizantemă artificială. SAHIA, N. 100. Întîrziată fără vreme Se plimbă Toamna prin grădini Cu faldurii hlamidei plini De crizanteme. TOPÎRCEANU, M. 33.

crizantémă s. f., g.-d. art. crizantémei; pl. crizantéme

crizantémă s. f., g.-d. art. crizantémei; pl. crizantéme

CRIZANTÉMĂ s. (BOT.; Chrysanthemum indicum) dumitriță, tufănică, (reg.) aurată, cătălină, mărgărită, roman, tătăișă, flori-de-iarnă (pl.), gura-paharului, romaniță-mare, rujă-de-toamnă, salomii-galbene (pl.).

CRIZANTÉMĂ s.f. Plantă decorativă din familia compozeelor, cu flori mari și frumoase de diferite culori, care înflorește toamna târziu. [< fr. chrysanthème, cf. gr. chrysos – aur, anthemon – floare].

CRIZANTÉMĂ s. f. plantă decorativă din familia compozeelor, cu flori mari și frumoase de diferite culori, care înflorește toamna târziu; tufănică. (< fr. chrysamthème)

CRIZANTÉMĂ ~e f. Plantă erbacee perenă din familia compozitelor, care înflorește toamna târziu, cultivată pentru florile ei de diferite culori. /<fr. chrysantheme

crizantemă f. plantă din familia compuselor, cultivată în grădini pentru frumoasele sale flori galbene.

*crizantémă f., pl. e (fr. chrysanthème, m., d. vgr. hrysánthemon [d. hrysós, aur și ánthemon, floare]. V. hrisov și antologie). Bot. Tufănică, dumitriță, o plantă din familia compuselor, cu niște florĭ foarte frumoase, cu multe petale lungĭ și supțirĭ (chrysánthemum saŭ pyrethrum [indicum și sinense]).

CRIZANTEMĂ s. (BOT.; Chrysanthemum indicum) dumitriță, tufănică, (reg.) aurată, cătălină, mărgărită, roman, tătăișă, flori-de-iarnă (pl.), gura-paharului, romaniță-mare, rujă-de-toamnă, salomii-galbene (pl.).

CHRYSANTHEMUM L., CRIZANTEMĂ, TUFĂNICĂ, MARGARETĂ, fam. Comvositae. Gen originar din Asia, Africa, Europa, peste 150 spiecii, anuale și perene, plante erbacee, subfrutescente sau arbuști, 0,20-1,50 m înălțime. înflorește din mai-noiemb. și chiar tot timpul anului aplicând lumină artificială și alte tratamente. Tulpină robustă, erectă, ramificată, foliată. Frunze alterne, ovate, incize pînă la penatifide, cele superioare adesea întregi. Flori (foliolele involucrului cu marginile membranoase, sînt imbricate) dispuse în capitule terminale cu diametru de diferite mărimi.

crizantemă, crizanteme s. f. (er.) vulvă.