corector

coréctor, ~oáre [At: LTR / A și: ~rectór / Pl: ~i, ~oáre / E: fr correcteur, lat corrector] 1 sm Persoană care face corectură (1) la o publicație. 2 sn (Teh) Aparat automat, folosit în diverse sisteme tehnice pentru corectarea funcționării acestora.

CORÉCTOR, -OÁRE, corectori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană însărcinată cu citirea și cu marcarea pe o corectură a greșelilor față de textul original, în vederea înlăturării lor în tipografie. 2. S. n. (În forma accentuată corectór) Aparat, de obicei automat, folosit în diverse sisteme tehnice pentru corectarea funcționării acestora. [Acc. și: corectór] – Din fr. correcteur, lat. corrector.

CORÉCTOR, -OÁRE, corectori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană însărcinată cu citirea și cu marcarea pe o corectură a greșelilor față de textul original, în vederea înlăturării lor în tipografie. 2. S. n. Aparat, de obicei automat, folosit în diverse sisteme tehnice pentru corectarea funcționării acestora. [Acc. și: corectór] – Din fr. correcteur, lat. corrector.

CORÉCTOR, -OÁRE, corectori-oare, s. m. și f. Persoană însărcinată cu însemnarea și îndreptarea greșelilor de tipar pe o tipărițură provizorie, pe o corectură. A fost angajat corector la o tipografie. – Accentuat și: corectór.

corectoáre s. f., g.-d. art. corectoárei; pl. corectoáre

coréctor¹ (persoană) s. m., pl. coréctori

corectór² (aparat) s. n., pl. corectoáre

corectoáre s. f., g.-d. art. corectoárei; pl. corectoáre

coréctor (persoană) s. m., pl. coréctori

corectór (aparat) s. n., pl. corectoáre

CORÉCTOR s. (înv.) prot. (~ tipografic.)

CORÉCTOR, -OÁRE s.m. și f. Cel care face corectura la o carte, la o publicație etc. // s.n. Aparat automat destinat să modifice într-un sens definit modul de funcționare al unui sistem tehnic. [Cf. fr. correcteur].

CORÉCTOR¹, -OÁRE s. m. f. cel care face corectura (1). (< fr. correcteur, lat. corrector)

CORECTÓR², -OÁRE s. n. aparat automat destinat să modifice într-un sens diferit modul de funcționare al unui sistem tehnic. (< fr. correcteur, lat. corrector)

CORÉCTOR ~ori m. Persoană care face corectura unui text. /<fr. corecteur, lat. corrector

CORECTÓR ~oáre n. Dispozitiv pentru reglarea automată a funcționării unui sistem tehnic. /<fr. corecteur, lat. corrector

corector m. 1. cel ce corijează; 2. cel ce face corecturi.

*corectór, -oáre s. (lat. corrector). Îndreptător (maĭ ales al greșelilor de tipar).

CORECTOR s. (înv.) prot. (~ tipografic.)