convex

convéx, -ă a [At: STAMATI, D. / Pl: ~ecși, ~e / E: fr convexe, lat convexus] 1 Care are suprafața rotunjită și bombată. 2 Care prezintă o proeminență.

CONVÉX, -Ă, convecși, -xe, adj. Care are suprafața rotunjită și bombată, care prezintă o proeminență. – Din fr. convexe, lat. convexus.

CONVÉX, -Ă, convecși, -xe, adj. Care are suprafața rotunjită și bombată, care prezintă o proeminență. – Din fr. convexe, lat. convexus.

CONVÉX, -Ă, convecși, -xe, adj. (În opoziție cu concav) Care are suprafața rotunjită și proeminentă. ◊ (Despre lentile) Convex-concav = cu una dintre fețe convexă și cu alta concavă.

convéx adj. m., pl. convécși; f. convéxă, pl. convéxe

convéx adj. m., pl. convécși; f. sg. convéxă, pl. convéxe

CONVÉX adj. bombat. (Lentilă ~.)

Convex ≠ concav

CONVÉX, -Ă adj. Curbat, bombat în afară. [Pl. -ecși, -exe. / < fr. convexe, cf. lat. convexus].

CONVÉX, -Ă adj. curbat, bombat în afară. (< fr. convexe, lat. convexus)

CONVÉX ~xă (~cși, ~xe) Care este curbat în afară; bombat. ◊ Lentilă ~xă lentilă care împrăștie razele. /<fr. convexe, lat. convexus

convex a. curbat în afară: oglindă convexă.

*convéx, -ă adj., pl. cșĭ, xe (lat. convexus. V. vexez). Bulbucat, bombat: lentile convexe. V. concav.

CONVEX adj. bombat. (Lentilă ~.)

CONVÉX, -Ă (< fr., lat.) adj. 1. Care prezintă o proeminență. 2. (MAT.; despre un arc de curbă în raport cu un punct exterior) Ale cărui coarde sînt situate, toate, în întregime pe partea opusă punctului dat; (despre o curbă închisă) care este situată, în întregime, pe aceeași parte a oricărei tangente a sa. ◊ Mulțime c. (de puncte din plan sau din spațiu) = mulțime care are proprietatea că, o dată cu fiecare două puncte, conține întregul segment ce le unește.