conformitate

conformitáte sf [At: (a. 1855) URICARIUL V, 196/6 / Pl: ~tắți / E: fr conformité] 1 Raportul dintre două lucruri conforme (1) Si: concordanță, potrivire. 2 (Îe) În ~ cu Potrivit cu. 3 (Îs) Pentru ~ Formulă prin care se confirmă exactitatea copiei scoase după un act sau după un document.

CONFORMITÁTE s. f. Raportul dintre două lucruri conforme; potrivire, concordanță. ◊ Expr. În conformitate cu... = potrivit cu..., de acord cu... Pentru conformitate, formulă prin care se atestă exactitatea unei copii după un act sau după un document. – Din fr. conformité.

CONFORMITÁTE s. f. Raportul dintre două lucruri conforme; potrivire, concordanță. ◊ Expr. În conformitate cu... = potrivit cu..., de acord cu... Pentru conformitate = formulă prin care se confirmă exactitatea copiei scoase după un act sau după un document. – Din fr. conformité.

CONFORMITÁTE s. f. Raportul dintre două lucruri conforme; potrivire, concordanță. ◊ Pentru conformitate (cu originalul), formulă prin care se confirma autenticitatea unui act. ◊ Loc. adv. În conformitate cu... = conform cu..., potrivit cu... An precedent în conformitate cu ordinul primit.

conformitáte s. f., g.-d. art. conformitắții

conformitáte s. f., g.-d. art. conformității

CONFORMITÁTE s. 1. v. concordanță. 2. v. identitate. 3. v. raport.

CONFORMITÁTE s.f. Raport care există între mai multe lucruri conforme; potrivire, concordanță. ◊ Pentru conformitate = formulă de confirmare a autenticității unui act; în conformitate cu... = conform cu... [Cf. fr. conformité].

CONFORMITÁTE s. f. raport care există între două lucruri asemănătoare sau identice. ◊ pentru ~ = formulă de confirmare a autenticității unui act; în ~ cu... = de acord cu... (< fr. conformité)

CONFORMITÁTE f. Caracter conform; acord total. ◊ Pentru ~ formulă prin care o persoană confirmă autenticitatea unei copii sau a unui document. ◊ În ~ (cu ceva) conform (cu ceva); potrivit cu...; la fel cu... /<fr. conformité

conformitate f. calitatea sau raportul lucrurilor conforme: în conformitate cu, conform.

*conformitáte f. (lat. confórmitas, -átis). Conveniență, acord: conformitate de caracter. În conformitate cu, conform. Pentru conformitate, formulă cu care se termină un raport făcut cuĭva și care arată că e conform realității.

CONFORMITATE s. 1. acord, concordanță, corespondență, potriveală, potrivire, (livr.) consonanță. (~ între două elemente.) 2. identitate, unitate. (~ de opinii.) 3. raport. (Cheltuieli în ~ cu veniturile.)