combustibil

14 definiții pentru combustibil

combustíbil, ~ă [At: IOANOVICI, TEHN. 7 / Pl: ~i, ~e / E: fr combustible] 1 a (D. materiale) Care are însușirea de a arde. 2 sm Materie care arde dezvoltând căldură și care este folosită ca izvor de energie în industrie și pentru încălzit. 3 sm (Îs) ~ convențional Combustibil teoretic cu putere calorică de 7000 kcal/kg, utilizat ca etalon pentru compararea diferiților combustibili (2) reali. 4 sm (Îs) ~ nuclear Material fisionabil întrebuințat pentru a produce energie în reactoarele nucleare.

COMBUSTÍBIL, -Ă, combustibili, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre materiale) Care are însușirea de a arde. 2. S. m. Materie, de obicei organică, care arde, dezvoltând căldură, și care este folosită ca izvor de energie în industrie și în economia casnică. ◊ Combustibil convențional = combustibil teoretic cu putere calorică de 7000 kcal/kg, utilizat ca etalon pentru compararea diferiților combustibili reali. Combustibil nuclear = material fisionabil întrebuințat pentru a produce energie în reactoarele nucleare. – Din fr. combustible.

COMBUSTÍBIL, -Ă, combustibili, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre materiale) Care are însușirea de a arde. 2. S. m. Materie, de obicei organică, care arde, dezvoltând căldură, și care este folosită ca izvor de energie în industrie și în economia casnică. ◊ Combustibil convențional = combustibil teoretic cu putere calorică de 7000 kcal/kg, utilizat ca etalon pentru compararea diferiților combustibili reali. Combustibil nuclear = material fisionabil întrebuințat pentru a produce energie în reactoarele nucleare. – Din fr. combustible.

COMBUSTÍBIL, combustibili, s. m. Materie care arde dezvoltînd căldură, folosită ca izvor de energie în industrie și în economia casnică. Petrolul e un combustibil lichid. ◊ (Adjectival) Materie combustibilă.

combustíbil1 adj. m., pl. combustíbili; f. combustíbilă, pl. combustíbile

combustíbil2 s. m., pl. combustíbili

combustíbil adj. m., s. m., pl. combustíbili; f. sg. combustíbilă, pl. combustíbile

Combustibil ≠ incombustibil

COMBUSTÍBIL, -Ă adj. Care (poate) arde. // s.m. Material care arde dezvoltând căldură, fiind folosit de obicei ca izvor de energie calorică. [Cf. fr. combustible].

COMBUSTÍBIL, -Ă adj., s. m. (material) care arde în prezența unui comburant, izvorând energie calorică. (< fr. combustible).

COMBUSTÍBIL ~a (~i, ~e) și substantival (despre materiale) Care are proprietatea de a arde. Materie ~ă. ~ solid. ~ gazos. ~ nuclear. /<fr. combustible

combustibil a. care are proprietatea de a arde la foc. ║ n. orice materie ce servă la facerea focului.

*combustíbil, -ă adj. (fr. combustible, d. combustion, combustiune). Care poate arde: materiĭ combustibile. S. n., pl. e. Materie de ars (ca lemnu, cărbunele, petrolu ș. a.).

COMBUSTIBIL propergol (v.).