cocserie

cocseríe sf [At: MDT / Pl: ~ii / E: cocs + -erie (după fr cokerie)] 1-2 Ansamblul instalațiilor sau secție într-o întreprindere în care se fabrică cocsul.

COCSERÍE, cocserii, s. f. Ansamblul instalațiilor sau secție într-o întreprindere în care se fabrică cocsul. – Cocs + suf. -erie (după fr. cokerie).

COCSERÍE, cocserii, s. f. Ansamblul instalațiilor sau secție într-o întreprindere în care se fabrică cocsul. – Cocs + suf. -erie (după fr. cokerie).

COCSERÍE, cocserii, s. f. Ansamblul instalațiilor în care se fabrică cocsul.

cocseríe s. f., art. cocsería, g.-d. art. cocseríei; pl. cocseríi, art. cocseríile

cocseríe s. f., art. cocsería, g.-d. art. cocseríei; pl. cocseríi, art. cocseríile

COCSERÍE s.f. Ansamblul instalațiilor în care se fabrică cocs prin distilarea cărbunilor de pământ. [Gen. -iei. / < cocs + -erie, după fr. cokerie].

COCSERÍE s. f. ansamblul instalațiilor în care se fabrică cocsul. (după fr. cokerie)

COCSERÍE ~i f. Totalitate a instalațiilor destinate fabricării cocsului. [Art. cocseria; G.-D. cocseriei; Sil. -cse-ri-e] /cocs + suf. ~erie