chiromant

chirománt, ~ă smf [At: DA / Pl: ~nți, ~e / E: it chiromante] Persoană care practică chiromanția.

CHIROMÁNT, -Ă, chiromanți, -te, s. m. și f. Persoană care practică chiromanția. – Din it. chiromante.

CHIROMÁNT, -Ă, chiromanți, -te, s. m. și f. Persoană care practică chiromanția. – Din it. chiromante.

CHIROMÁNT, chiromanți, s. m. Persoană care se ocupă cu studiul liniilor din palmă, care (după superstițioși) indică caracterul sau viitorul cuiva.

chirománt s. m., pl. chirománți

chiromántă s. f., g.-d. art. chiromántei; pl. chirománte

chirománt s. m., pl. chirománți

chiromántă s. f., pl. chirománte

CHIROMÁNT, -Ă s.m. și f. Ghicitor în palmă. [< it. chiromante].

CHIROMÁNT, -Ă s. m. f. ghicitor în palmă. (< it. chiromante, fr. chiromante)

CHIROMÁNT ~tă (~ti, ~te) m. și f. Persoană care practică chiromanția. /<it. chiromante

*chirománt, -ă s. (vgr. heiromántis, d. heir, mînă, și manteuomaí, ghicesc). Care înșeală pin chiromanție lumea proastă.