chipos

chipos, ~oasă smf, a [At: PANN, E. II, 19/31 / Pl: ~oși, ~oase / E: chip + -as] (Pop) 1-2 (Om) arătos Si: chipeș (3). 3-4 (Om) cu față frumoasă Si: chipeș (4).

CHIPÓS, -OÁSĂ, chipoși, -oase, adj. (Pop.) Chipeș. – Chip + suf. -os.

CHIPÓS, -OÁSĂ, chipoși, -oase, adj. (Pop.) Chipeș. – Chip + suf. -os.

CHIPÓS, -OÁSĂ, chipoși, -oase, adj. (Popular) Chipeș. Baba nu știa ce să facă de bucurie, că are un băiet așa de chipos, de hazliu, de gras și invălit ca un pepene. CREANGĂ, P. 76. Toată lumea a cătat... Dar ca dînsa n-a găsit Mai chipoasă, Mai frumoasă, Mai cu chip de puic-aleasă. TEODORESCU, P. P. 636.

chipós (pop.) adj. m., pl. chipóși; f. chipoásă, pl. chipoáse

chipós adj. m., pl. chipóși; f. sg. chipoásă, pl. chipoáse

CHIPÓS adj. v. arătos, chipeș, frumos.

Chipos ≠ hidos, hâd, urât, slut

CHIPÓS ~oásă (~óși, ~oáse) pop. Care are aspect plăcut; chipeș; arătos; prezentabil; aspectuos. /chip + suf. ~os

chipós, -oásă adj. Iron. Cu chip frumos. V. chipeș.

chipos adj. v. ARĂTOS. CHIPEȘ. FRUMOS.