chelbos

12 definiții pentru chelbos

chelbos, ~oa [At: NEGRUZZI, S. I, 249 / Pl: ~oși, ~oase / E: chelbe + -os] 1-2 smf, a (Persoană) plin(ă) de chelbe (2). 3 a Chel.

CHELBÓS, -OÁSĂ, chelboși, -oase, adj., s. m. și f. (Pop.) (Om) care are chelbe; p. gener. (om) chel. – Chelbe + suf. -os.

CHELBÓS, -OÁSĂ, chelboși, -oase, adj., s. m. și f. (Pop.) (Om) care are chelbe; p. gener. (om) chel. – Chelbe + suf. -os.

CHELBÓS, -OÁSĂ, chelboși, -oase, adj. (Mold.) Care are chelbe; p. ext. chel. Om chelbos. ◊ (Substantivat) Chelbosului tichie de mărgăritar nu-i trebuie. NEGRUZZI, S I 249.

CHELBÓS, -OÁSĂ, chelboși, -oase, adj. (Reg.; adesea substantivat) Care are chelbe; p. ext. chel. – Din chelbe + suf. -os.

chelbós (pop.) adj. m., s. m., pl. chelbóși; adj. f., s. f. chelboásă, pl. chelboáse

chelbós adj. m., s. m., pl. chelbóși; f. sg. chelboásă, pl. chelboáse

CHELBÓS adj. v. chel, pleșuv.

CHELBÓS ~oásă (~óși, ~oáse) reg. Care are chelbe. /chelbe + suf. ~os

chelbos a. Mold. plin de chelbe: chelbosului tichie de mărgăritar nu-i trebue NEGR.

chelbós, -oásă adj. (d. chelbe). Plin de chelbe. Iron. Chel. Fig. Păcătos, pîrlit, calic.

chelbos adj. v. CHEL. PLEȘUV.