cheder

chedér sn [At: (a. 1795) ap. ȘIO / Pl: ~uri / E: tc keder] (Trî) Pagubă.

chedér, chedéruri, s.n. (înv.) daună, pagubă.

CHÉDER, chedere, s. n. (Auto) Element de etanșare (pentru uși, ferestre, capote etc.) sub forma unui cordon din cauciuc sau plastic, cu un profil special, adaptat locului de montare. – Din germ. Keder.