catren

catrén sn [At: DN² / Pl: ~e / E: fr quatrain] 1-2 (Strofă sau) poezie de patru versuri.

CATRÉN, catrene, s. n. Strofă (sau poezie) formată din patru versuri. – Din fr. quatrain.

CATRÉN, catrene, s. n. Strofă (sau poezie) formată din patru versuri. – Din fr. quatrain.

CATRÉN, catrene, s. n. Strofă de patru versuri. Multe poezii ale lui Eminescu sînt alcătuite dintr-o succesiune de catrene. ▭ Mai am un vers s-adaug la cel dîntîi catren. ANGHEL-IOSIF, C. M. I 113.

CATRÉN, catrene, s. n. Strofă (sau poezie) de patru versuri. – Fr. quatrain.

catrén (ca-tren) s. n., pl. catréne

catrén s. n. (sil. -tren), pl. catréne

CATRÉN s.n. Strofă (sau poezie) de patru versuri. [< fr. quatrain < quatre – patru].

CATRÉN s. n. strofă (poezie) de patru versuri; tetrastih. (< fr. quatrain)

CATRÉN ~e n. Strofă din patru versuri. /<fr. quatrain