buged

búged, ~ă a [At: MAG. IST. III, 27 / V: búced, ~ă, ~ get / Pl: ~gezi, ~ e / E: lat *buccidus] (Reg) Buhăit.

búget2, ~ă a vz buged

BÚGED, -Ă, bugezi, -de, adj. (Reg.; despre obrazul oamenilor) Buhăit, umflat, puhav. [Var.: búget, -ă adj.] – Lat. *buccidus (< bucca).

BÚGET2, -Ă adj. v. buged.

BÚGED, -Ă, bugezi, -de, adj. (Reg., despre obrazul oamenilor) Buhăit, umflat, puhav. [Var.: búget, -tă, adj.] – Lat. *buccidus (< bucca).

BÚGET2 adj. v. buged.

BUGÉD, -Ă, bugezi, -de, adj. (Mold.) Buhăit, buhav, umflat. Fața bugedă sta întoarsă spre noi, cu ochii pe jumătate deschiși, sticloși. SADOVEANU, O. III 322. Din privazul... negru... răsărea strîmtă, boțită și bugedă, fața cuviosului Glicherie. HOGAȘ, DR. 250. – Variantă: bugét, -ă (SADOVEANU, O. I 202, EMINESCU, O. I 150) adj.

BUGÉT2, -Ă adj. v. buged.

BÚGED, -Ă, bugezi, -de, adj. (Reg.) Buhăit, puhav, umflat. [Var.: búget, -ă, adj.] – Lat. *buccidus.

BÚGET2, -Ă adj. v. buged.

búged (reg.) adj. m., pl. búgezi; f. búgedă, pl. búgede

búged adj. m., pl. búgezi; f. sg. búgedă, pl. búgede

BÚGED adj. v. buhăit, puhav, umflat.

BÚGED ~dă (~zi, ~de) pop. 1) (despre obraji) Care este moale și umflat (de beție, somn, boală). 2) (despre persoane) Care are fața cu asemenea obraji; buhăit. /<lat. buccidus

bùged a. Mold. galben și umflat (de boală): la fălci umflat și buged EM. [Origină necunoscută].

búged, -ă adj. Est. Buhab. – Și búget.

buged adj. v. BUHĂIT. PUHAV. UMFLAT.