bramburi

bramburí [At: DA / Pzi: ~ resc / E: brambura] 1 vt A încurca. 2 vr A umbla fără rost.

BRAMBURÍ, bramburesc, vb. IV. (Fam.) 1. Tranz. A pune în dezordine, de-a valma, a încurca. 2. Refl. A umbla fără rost, de colo-colo. – Din brambura.

BRAMBURÍ, bramburesc, vb. IV. (Fam.) 1. Tranz. A pune în dezordine, de-a valma, a încurca. 2. Refl. A umbla fără rost, de colo-colo. – Din brambura.

BRAMBURÍ vb. v. încurca, zăpăci.

bramburi, bramburesc I. v. t. a strica o anumită ordine, a încurca II. v. r. a umbla fără rost, de colo-colo