borax

boráx sn [At: ORBONAȘ, MEC. 384 / Pl: ~uri / E: fr borax] 1 (Chm) Borat de sodiu.

BÓRAX s. n. Borat de sodiu. – Din fr. borax.

BÓRAX, s. n. Borat de sodiu. – Din fr. borax.

BÓRAX s. n. Numele curent al boratului de sodiu;, se întrebuințează la topirea metalelor, precum și în farmacii, în cosmetică etc.

BÓRAX, s. n. Borat de sodiu (întrebuințat în sudura metalelor, în medicină etc.). – Fr. borax (lat. lit. borax).

bórax s. n.

bórax s. n.

BÓRAX s. (CHIM.) tetraborat de sodiu.

BÓRAX s.n. Borat de sodiu. [< fr. borax, cf. ar. bawrag].

BÓRAX s. n. borat de sodiu, folosit în medicină ca antiseptic, la confecționarea unor sticle speciale, a unor emailuri, în tăbăcărie etc. (< fr., lat. borax)

BÓRAX n. Sare a acidului boric, rezultată din combinarea lui cu sodiul; borat de sodiu. /<fr. borax

borax n. sare albă întrebuințată spre a înlesni fuziunea metalelor.

*bórax n. (lat. borax). Chim. Borat de sodă. E un praf alb care ajută la topirea metalelor și dă lustru rufelor scrobite (Maĭ bine ar fi boráce, ca torace).

BORAX s. (CHIM.) borat de sodiu.

BORAX (< fr. {i}; {s} lat. m. borax) s. n. Mineral din grupul boraților hidratați întrebuințat la confecționarea unor sticle speciale, a unor emailuri, în tăbăcărie, în spălarea țesăturilor fine, la obținerea acidului boric, la lipirea metalelor etc.

borax, boraxuri s. n. (intl.) denunț, trădare, delațiune.