bombardon

bombardón sn [At: DEX² / Pl: ~oane / E: fr bombardon] Contrabas de alamă, ca o mare trompetă cu piston.

BOMBARDÓN, bombardoane, s. n. Instrument muzical de suflat, din alamă, în forma unei mari trompete cu piston, cu timbru și cu registru foarte grave. – Din fr. bombardon.

BOMBARDÓN, bombardoane, s. n. Contrabas de suflat, de alamă, în forma unei mari trompete cu piston. – Din fr. bombardon.

BOMBARDÓN, bombardoane, s. n. (Muz.) Instrument de suflat de alamă, în genul unei trompete mari cu piston, cu timbru grav. – Fr. bombardon.

bombardón s. n., pl. bombardoáne

bombardón s. n., pl. bombardoáne

BOMBARDÓN s.n. Instrument metalic de suflat, care scoate sunete grave de contrabas. [Pl. -oane. / cf. fr. bombardon, it. bombardone].

BOMBARDÓN s. n. instrument muzical de suflat, din alamă, cu timbru și registru foarte grave. (< it. bombardone, fr. bombardon)

BOMBARDÓN ~oáne n. muz. Instrument de suflat care scoate sunete grave ca de contrabas. /<fr. bombardon

bombardon, instrument de suflat de alamă, o specie de oficleid*, bas, inventat de J. Riedl la Viena. În orch. simf. a fost înlocuit prin apariția tubei*. În fanfară (6) ține locul heliconului (2) sau al saxofonului*.