bavetă

babétă² sf vz bavetă

bavétă sf [At: DEX² / V: babe- / Pl: ~te / E: fr bavette] 1 Partea de sus a unui șort. 2 Bărbiță. 3 Șorț de tablă montat deasupra coamei la acoperiș. 4 Apărătoare de cauciuc pusă la roțile din spate ale unui autovehicul, pentru a diminua stropirea.

BABÉTĂ² s. f. v. bavetă.

BAVÉTĂ, bavete, s. f. Bărbiță (1). [Var.: babétă s. f.] – Din fr. bavette.

BABÉTĂ² s. f. v. bavetă.

BAVÉTĂ, bavete, s. f. Bărbiță (1). [Var.: babétă s. f.] – Din fr. bavette.

bavétă s. f., g.-d. art. bavétei; pl. bavéte

bavétă s. f., pl. bavéte

BAVÉTĂ s. bavețică, bărbiță, (rar) bărbie. (~ pentru copiii mici.)

BAVÉTĂ s.f. 1. Partea de sus a unui șorț. ♦ Șervețel care se leagă la gâtul copiilor când mănâncă; bărbiță. 2. Șorț de tablă care se montează deasupra coamei la acoperiș. 3. Apărătoare de cauciuc montată la fiecare din roțile (din spate) ale autovehiculelor pentru a diminua stropirea. [< fr. bavette].

BAVÉTĂ s. f. 1. partea de sus a unui șorț. ◊ șervețel la gâtul copiilor când mănâncă; bărbiță. 2. șorț de tablă deasupra coamei la acoperiș. 3. apărătoare de cauciuc la roțile (din spate) ale autovehiculelor. (< fr. bavette)

bavétă (bavéte), s. f. – Bărbiță, bavețică. Fr. bavette.

BAVÉTĂ ~e f. Șorț mic (de pânză, de mușama sau de material plastic) care se leagă la gâtul copiilor mici când mănâncă; bărbiță. [G.-D. bavetei] /<fr. bavette

BAVETĂ s. bavețică, bărbiță, (rar) bărbie. (~ pentru copiii mici.)