bastonadă

bastonádă sf [At: CONTEMP., Seria II, 1949, nr. 165, 8/3 / Pl: ~de / E: fr bastonnade] Bătaie cu bastonul (1).

BASTONÁDĂ, bastonade, s. f. (Livr.) Mulțime de lovituri date cuiva cu bastonul; ciomăgeală. – Din fr. bastonnade.

BASTONÁDĂ, bastonade, s. f. (Livr.) Mulțime de lovituri date cuiva cu bastonul; ciomăgeală. – Din fr. bastonnade.

BASTONÁDĂ, bastonade, s. f. (Livresc) Bătaie cu bastonul, lovituri de baston date cuiva; ciomăgeală.

BASTONÁDĂ, bastonade, s. f. (Livresc) Bătaie cu bastonul; ciomăgeală. – Fr. bastonnade.

bastonádă (livr.) s. f., g.-d. art. bastonádei; pl. bastonáde

bastonádă s. f., g.-d. art. bastonádei; pl. bastonáde

BASTONÁDĂ s.f. (Liv.) Bătaie cu bastonul. [Cf. fr. bastonnade, it. bastonata].

BASTONÁDĂ s. f. bătaie cu bastonul, ciomăgeală. (< fr. bastonnade)

BASTONÁDĂ ~e f. livr. Mulțime de lovituri date cuiva cu bastonul. /<fr. bastonnade

bastonadă f. 1. lovituri cu bastonul; 2. bătaie la tălpi, falangă.

*bastonádă f., pl. e (fr. bastonnade, d. it. bastonata). Bătaie cu bastonu, ciomăgeală.