august

ágost sms vz august

agóstru¹ sms vz august

augúst², ~ă [At: (a. 1774) URICARIUL, I, 181/1 / Pl: ~uști, ~e / E: lat augustus, fr auguste] 1 sm Titlu de cinste dat de senatul roman împăratului Octavian. 2 sm (Pex) împărat. 3-4 smf, a (Titlu de cinste) dat membrilor familiei domnitoare. 4 a Preamărit². 5 a (Pex) Împărătesc. 6 a (Fig) Maiestuos. 7 a Impunător.

áugust¹ sms [At: NEGRUZZI, S. I, 330 / A: august / V: agost, -ru, avg- / E: lat augustus] Numele lunii a opta a anului Si: (pop) gustar, (înv) măsălariu, secerar.^[1]

avgust sms vz august¹

AUGÚST², -Ă, auguști, -ste, adj. (Ca epitet dat monarhilor și persoanelor din familiile domnitoare) Preamărit, slăvit. ♦ Fig. Maiestuos, măreț, impunător. Imagine augustă. [Pr.: au-] – Din lat. augustus, fr. auguste.

ÁUGUST¹ s. m. A opta lună a anului; gustar. [Pr.: au-] – Din lat. augustus.

AUGÚST², -Ă, auguști, -ste, adj. (Ca epitet dat monarhilor și persoanelor din familiile domnitoare) Preamărit, slăvit. ♦ Fig. Maiestuos, măreț, impunător. Imagine augustă. – Din lat. augustus, fr. auguste.

ÁUGUST¹ s. m. invar. A opta lună a anului; gustar. – Din lat. augustus.

AUGÚST², -Ă, auguști, -ste, adj. (Epitet dat altădată monarhilor și persoanelor din familiile domnitoare, astăzi numai ironic) Preamărit, preaînălțat, slăvit. Prăpastia dintre țară și dinastie e așa de adîncă, gheața așa de groasă, că de s-ar plănui descotorosirea țării de rege nu s-ar găsi supus care să-și verse sîngele pentru augustul suveran. COCEA, P. 27. Exemplul dat de augustul meu strămoș, Caiu Ulpiu Traian. ODOBESCU, S. III 31. ◊ (Poetic) Care impune respect, maiestos, măreț, impunător. [Un vînător] surprinse... Sihastrul cuib al acvilei auguste. TOMA, C. V. 294. Din culmile auguste ale munților, pe care începeau să cadă palori, de ametistă, se lăsa insinuant frigul nopții. GALACTION, O. I 101. A timpilor eroici imagină augustă. ALECSANDRI, P. A. 162. – Pronunțat: au-gust.

ÁUGUST¹ s. m. Numele celei de a opta luni a anului, între iulie și septembrie. Ca luna august Voi plînge cu jerbe de stele. BENIUC, V. 63. A venit în vara aceea, pe la august, și cinstita holeră de la 48. CREANGĂ, A. 14. – Pronunțat: au-gust.

AUGÚST², -Ă, auguști, -ste, adj. (Epitet dat altădată monarhilor și persoanelor din familiile domnitoare) Preamărit, slăvit. ♦ Fig. Maiestos, măreț, impunător. – Lat. lit. augustus.

ÁUGUST¹ s. m. A opta lună a anului; (pop.) gustar. – Lat. lit. augustus.

augúst¹ (au-) adj. m., pl. augúști; f. augústă, pl. augúste

áugust² (au-) s. m., g.-d. lui áugust; abr. aug.; VIII/.08./-08-

*Augúst/(lat.) Augústus (Au-) (împărat) s. propriu m.

augúst adj. m. (sil. au-), pl. augúști; f. sg. augústă, pl. augúste

áugust s. m. invar. (sil. au-), g.-d. art. lui áugust; abr. aug., simb. VIII (și:. 8./-8-)

AUGÚST adj. v. grandios, imperial, impunător, împărătesc, maiestos, măreț, preamărit, preaslăvit, slăvit.

ÁUGUST s. (pop.) gustar, măsălar, secerar. (Luna ~.)

AUGÚST s.m. Titlu de onoare dat de senatul roman împăratului Octavian; (p. ext.) cezar, împărat. // adj. (Titlu dat odinioară monarhilor sau principilor) preaînălțat, slăvit, preamărit. ♦ (Fig.) maiestuos, impunător. [Pron. au-gust. / < lat. augustus].

AUGÚST, -Ă adj. 1. (ca epitet dat monarhilor sau membrilor familiilor princiare) preamărit, slăvit. 2. (fig.) maiestuos, măreț, impunător. (< fr. auguste, lat. augustus)

AUGÚST ~stă (~ști, ~ste) 1) (în adresări către un monarh, un principe etc.) Care este cu renume; preamărit; slăvit. 2) Care trezește admirație. Imagine ~stă. /<lat. augustus

ÁUGUST m. A opta lună a anului; gustar. [G.-D. lui august.; Sil au-] /<lat. augustus

august a. venerabil, demn de respect, maiestos: al timpilor eroici imagine augustă AL.

August m. a opta lună a anului numită de popor Gustar. [Tr. (Abrud) Agust = lat. pop. AGUSTUS (lat. clasic AUGUSTUS)].

August m. numele primului împărat roman, titlu onorific dat de senat lui Octavin, nepotul lui Cezar (63 a. Cr.-14 d. Cr.), purtat apoi și de succesorii săi. Domnia lui August fu ilustrată de cei mai mari poeți ai timpului (Horațiu, Virgiliu, Ovidiu), de unde numirea de secolul lui August.

August m. numele mai multor principi germani: AUGUST II, elector de Saxonia, ales rege al Poloniei în 1697, învins și detronat de Carol XII (1670-1733); AUGUST III, fiul celui precedent, rege al Poloniei (1733-1763).

*aŭgúst, -ă adj. (lat. augustus, d. augére, a mări. V. adaug). Venerabil, măreț, care impune respect (epitet suveranilor și altora): augusta luĭ persoană.

áŭgust m., gen. al luĭ (din forma maĭ veche Avgust, d. ngr. ávgustos, lat. Augústus). Numele luniĭ a opta (numită așa în onoarea împăratuluĭ Augúst). – Și Augúst ca formă maĭ noŭă.

august adj. v. GRANDIOS. IMPERIAL. IMPUNĂTOR. ÎMPĂRĂTESC. MAIESTOS. MĂREȚ. PREAMĂRIT. PREASLĂVIT. SLĂVIT.

AUGUST s. (pop.) gustar, măsălar, secerar. (Luna ~.)

AUGUST, 23 august 1944, ziua declanșării loviturii de stat care a dus la retragerea României din alianța cu Germania și ralierea la coaliția Națiunilor Unite, alături de care armata română a luptat pînă la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial (9 mai 1945). Între 1948 și 1989, 23 august a fost sărbătoarea națională a statului român.

23 AUGUST 1. Com. în jud. Constanța; 5.456 loc. (1991). 2. Com. în jud. Tulcea; 1.327 loc. (1991).

AUGUST (Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus), primul împărat roman (27 î. Hr.-14 d. Hr.). Nepot și fiu adoptiv al lui Cezar. Creator, alături de Antonius și Lepidus al celui de-al doilea triumvirat (43 î. Hr.); guvernator al provinciilor din Occident (40 î. Hr.). După Bătălia de la Actium (31 î. Hr.) a devenit unicul stăpîn al Imp. Roman. Reorganizator al administrației și armatei, A. a promovat științele și artele, înconjurîndu-se de cei mai iluștri poeți ai timpului („Secolul lui Augustus”). Noua formă de guvernămînt instituită de A., principatul, reprezintă începutul sistemului monarhic la Roma.

AUGUST, electori de Saxa și regi ai Poloniei. Mai importanți: 1. A. II, elector (1694-1733) și rege (1697-1706 și 1709-1733). A participat la Războiul Nordului (1700-1721) împotriva Suediei, ca aliat al Rusiei. 2. A. III, elector și rege (1733-1763). În timpul lui s-a accentuat anarhia feudală din Polonia.

CAROL AUGUST, duce de Saxa-Weimar (1758-1815) și mare duce (1815-1828). A sprijinit dezvoltarea artei și literaturii, acordînd protecție lui Goethe, Schiller, Wieland, Herder ș.a.

FREDERIC AUGUST I cel Drept, elector, sub numele de F.-A. III (din 1763) și rege al Saxoniei (1806-1827). După înfrângerea Prusiei la Jena (1806), a trecut de partea lui Napoleon I, de la care a primit titlul de rege, și apoi de mare duce al Marelui Ducat al Varșoviei.

HISTORIA AUGUSTA, culegere de biografii ale împăraților romani, de la Adrian (117-138) până la Numerian (283-284), inclusiv uzurpatorii. Apărută la sfârșitul sec. 4 sau la începutul sec. 5. Deși controversată, constituie unul dintre cele mai importante izvoare ale istoriei Imp. Roman pentru sec. 2-3.