august
3 intrări
39 definiții pentru august
augúst2, ~ă [At: (a. 1774) URICARIUL, I, 181/1 / Pl: ~uști, ~e / E: lat augustus, fr auguste] 1 sm Titlu de cinste dat de senatul roman împăratului Octavian. 2 sm (Pex) împărat. 3-4 smf, a (Titlu de cinste) dat membrilor familiei domnitoare. 4 a Preamărit2. 5 a (Pex) Împărătesc. 6 a (Fig) Maiestuos. 7 a Impunător.
áugust1 sms [At: NEGRUZZI, S. I, 330 / A: august / V: agost, -ru, avg- / E: lat augustus] Numele lunii a opta a anului Si: (pop) gustar, (înv) măsălariu, secerar.[1]
AUGÚST2, -Ă, auguști, -ste, adj. (Ca epitet dat monarhilor și persoanelor din familiile domnitoare) Preamărit, slăvit. ♦ Fig. Maiestuos, măreț, impunător. Imagine augustă. [Pr.: au-] – Din lat. augustus, fr. auguste.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ÁUGUST1 s. m. A opta lună a anului; gustar. [Pr.: au-] – Din lat. augustus.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
AUGÚST2, -Ă, auguști, -ste, adj. (Ca epitet dat monarhilor și persoanelor din familiile domnitoare) Preamărit, slăvit. ♦ Fig. Maiestuos, măreț, impunător. Imagine augustă. – Din lat. augustus, fr. auguste.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ÁUGUST1 s. m. invar. A opta lună a anului; gustar. – Din lat. augustus.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
AUGÚST2, -Ă, auguști, -ste, adj. (Epitet dat altădată monarhilor și persoanelor din familiile domnitoare, astăzi numai ironic) Preamărit, preaînălțat, slăvit. Prăpastia dintre țară și dinastie e așa de adîncă, gheața așa de groasă, că de s-ar plănui descotorosirea țării de rege nu s-ar găsi supus care să-și verse sîngele pentru augustul suveran. COCEA, P. 27. Exemplul dat de augustul meu strămoș, Caiu Ulpiu Traian. ODOBESCU, S. III 31. ◊ (Poetic) Care impune respect, maiestos, măreț, impunător. [Un vînător] surprinse... Sihastrul cuib al acvilei auguste. TOMA, C. V. 294. Din culmile auguste ale munților, pe care începeau să cadă palori, de ametistă, se lăsa insinuant frigul nopții. GALACTION, O. I 101. A timpilor eroici imagină augustă. ALECSANDRI, P. A. 162. – Pronunțat: au-gust.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
ÁUGUST1 s. m. Numele celei de a opta luni a anului, între iulie și septembrie. Ca luna august Voi plînge cu jerbe de stele. BENIUC, V. 63. A venit în vara aceea, pe la august, și cinstita holeră de la 48. CREANGĂ, A. 14. – Pronunțat: au-gust.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
AUGÚST2, -Ă, auguști, -ste, adj. (Epitet dat altădată monarhilor și persoanelor din familiile domnitoare) Preamărit, slăvit. ♦ Fig. Maiestos, măreț, impunător. – Lat. lit. augustus.
augúst1 (au-) adj. m., pl. augúști; f. augústă, pl. augúste
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
áugust2 (au-) s. m., g.-d. lui áugust; abr. aug.; VIII/.08./-08-
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
*Augúst/(lat.) Augústus (Au-) (împărat) s. propriu m.
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
augúst adj. m. (sil. au-), pl. augúști; f. sg. augústă, pl. augúste
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
áugust s. m. invar. (sil. au-), g.-d. art. lui áugust; abr. aug., simb. VIII (și:. 8./-8-)
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
AUGÚST adj. v. grandios, imperial, impunător, împărătesc, maiestos, măreț, preamărit, preaslăvit, slăvit.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
ÁUGUST s. (pop.) gustar, măsălar, secerar. (Luna ~.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
AUGÚST s.m. Titlu de onoare dat de senatul roman împăratului Octavian; (p. ext.) cezar, împărat. // adj. (Titlu dat odinioară monarhilor sau principilor) preaînălțat, slăvit, preamărit. ♦ (Fig.) maiestuos, impunător. [Pron. au-gust. / < lat. augustus].
AUGÚST, -Ă adj. 1. (ca epitet dat monarhilor sau membrilor familiilor princiare) preamărit, slăvit. 2. (fig.) maiestuos, măreț, impunător. (< fr. auguste, lat. augustus)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
AUGÚST ~stă (~ști, ~ste) 1) (în adresări către un monarh, un principe etc.) Care este cu renume; preamărit; slăvit. 2) Care trezește admirație. Imagine ~stă. /<lat. augustus
- sursa: NODEX 2002
- permalink
ÁUGUST m. A opta lună a anului; gustar. [G.-D. lui august.; Sil au-] /<lat. augustus
- sursa: NODEX 2002
- permalink
august a. venerabil, demn de respect, maiestos: al timpilor eroici imagine augustă AL.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
August m. a opta lună a anului numită de popor Gustar. [Tr. (Abrud) Agust = lat. pop. AGUSTUS (lat. clasic AUGUSTUS)].
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
August m. numele primului împărat roman, titlu onorific dat de senat lui Octavin, nepotul lui Cezar (63 a. Cr.-14 d. Cr.), purtat apoi și de succesorii săi. Domnia lui August fu ilustrată de cei mai mari poeți ai timpului (Horațiu, Virgiliu, Ovidiu), de unde numirea de secolul lui August.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
August m. numele mai multor principi germani: AUGUST II, elector de Saxonia, ales rege al Poloniei în 1697, învins și detronat de Carol XII (1670-1733); AUGUST III, fiul celui precedent, rege al Poloniei (1733-1763).
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
*aŭgúst, -ă adj. (lat. augustus, d. augére, a mări. V. adaug). Venerabil, măreț, care impune respect (epitet suveranilor și altora): augusta luĭ persoană.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
áŭgust m., gen. al luĭ (din forma maĭ veche Avgust, d. ngr. ávgustos, lat. Augústus). Numele luniĭ a opta (numită așa în onoarea împăratuluĭ Augúst). – Și Augúst ca formă maĭ noŭă.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
august adj. v. GRANDIOS. IMPERIAL. IMPUNĂTOR. ÎMPĂRĂTESC. MAIESTOS. MĂREȚ. PREAMĂRIT. PREASLĂVIT. SLĂVIT.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
AUGUST s. (pop.) gustar, măsălar, secerar. (Luna ~.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
AUGUST, 23 august 1944, ziua declanșării loviturii de stat care a dus la retragerea României din alianța cu Germania și ralierea la coaliția Națiunilor Unite, alături de care armata română a luptat pînă la sfîrșitul celui de-al doilea război mondial (9 mai 1945). Între 1948 și 1989, 23 august a fost sărbătoarea națională a statului român.
- sursa: DE 1993-2009
- permalink
23 AUGUST 1. Com. în jud. Constanța; 5.456 loc. (1991). 2. Com. în jud. Tulcea; 1.327 loc. (1991).
- sursa: DE 1993-2009
- permalink
AUGUST (Caius Iulius Caesar Octavianus Augustus), primul împărat roman (27 î. Hr.-14 d. Hr.). Nepot și fiu adoptiv al lui Cezar. Creator, alături de Antonius și Lepidus al celui de-al doilea triumvirat (43 î. Hr.); guvernator al provinciilor din Occident (40 î. Hr.). După Bătălia de la Actium (31 î. Hr.) a devenit unicul stăpîn al Imp. Roman. Reorganizator al administrației și armatei, A. a promovat științele și artele, înconjurîndu-se de cei mai iluștri poeți ai timpului („Secolul lui Augustus”). Noua formă de guvernămînt instituită de A., principatul, reprezintă începutul sistemului monarhic la Roma.
- sursa: DE 1993-2009
- permalink
AUGUST, electori de Saxa și regi ai Poloniei. Mai importanți: 1. A. II, elector (1694-1733) și rege (1697-1706 și 1709-1733). A participat la Războiul Nordului (1700-1721) împotriva Suediei, ca aliat al Rusiei. 2. A. III, elector și rege (1733-1763). În timpul lui s-a accentuat anarhia feudală din Polonia.
- sursa: DE 1993-2009
- permalink
CAROL AUGUST, duce de Saxa-Weimar (1758-1815) și mare duce (1815-1828). A sprijinit dezvoltarea artei și literaturii, acordînd protecție lui Goethe, Schiller, Wieland, Herder ș.a.
- sursa: DE 1993-2009
- permalink
FREDERIC AUGUST I cel Drept, elector, sub numele de F.-A. III (din 1763) și rege al Saxoniei (1806-1827). După înfrângerea Prusiei la Jena (1806), a trecut de partea lui Napoleon I, de la care a primit titlul de rege, și apoi de mare duce al Marelui Ducat al Varșoviei.
- sursa: DE 1993-2009
- permalink
HISTORIA AUGUSTA, culegere de biografii ale împăraților romani, de la Adrian (117-138) până la Numerian (283-284), inclusiv uzurpatorii. Apărută la sfârșitul sec. 4 sau la începutul sec. 5. Deși controversată, constituie unul dintre cele mai importante izvoare ale istoriei Imp. Roman pentru sec. 2-3.
- sursa: DE 1993-2009
- permalink