angoasă

angoásă sf [At: DEX² / Pl: ~se / E: fr angoisse] (Liv) Neliniște, tulburare, îngrijorare (adesea patologică).

ANGOASÁ, angoasez, vb. I. Tranz. A neliniști (profund). – Din fr. angoisser.

ANGOÁSĂ, angoase, s. f. Neliniște, tulburare, îngrijorare, adesea patologică. – Din fr. angoisse.

ANGOASÁ, angoasez, vb. I. Tranz. (Livr.) A neliniști (profund). – Din fr. angoisser.

ANGOÁSĂ, angoase, s. f. (Livr.) Neliniște, tulburare, îngrijorare, adesea patologică. – Din fr. angoisse.

*angoasá (a ~) vb., ind. prez. 3 angoaseáză

angoásă s. f., g.-d. art. angoásei; pl. angoáse

angoasá vb.(sil. -go-a-), ind. prez. 3 sg. angoaseáză

angoásă s. f., g.-d. art. angoásei; pl. angoáse

ANGOASÁ vb. v. neliniști.

ANGOÁSĂ s. v. neliniște.

ANGOASÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A da o stare de neliniște; a neliniști. [< fr. angoisser].

ANGOÁSĂ s.f. 1. (Franțuzism) Neliniște, tulburare cauzată de o teamă puternică. ♦ Sentimentul înstrăinării omului în viziunea filozofiei existențialiste; conștiința condiției umane de ființă muritoare. 2. (Med.) Stare provocată de contracția regiunii epigastrice însoțită de mari dificultăți respiratorii și de tristețe excesivă. [< fr. angoisse].

ANGOASÁ vb. tr. a da o stare de neliniște; a neliniști (profund). (< fr. angoisser)

ANGOÁSĂ s. f. 1. neliniște, tulburare cauzată de o teamă puternică fără obiect real, concret, adesea patologică. 2. (fil.) sentimentul înstrăinării omului; conștiința condiției umane de ființă muritoare. 3. (med.) stare provocată de contracția regiunii epigastrice, însoțită de mari dificultăți respiratorii și de tristețe excesivă. (< fr. angoisse)

ANGOÁSĂ ~e f. livr. Stare de neliniște; (adesea patologică); tulburare; îngrijorare. [G.-D. angoasei] /<fr. angoisse

angoasă s. v. NELINIȘTE.