aituri
aitúră sf [At: ȘEZ. V, 25 / Pl: ~ri / E: ai + -tură] (Reg) 1 Substanță gelatinoasă. 2 (Pre) Piftie.
AITÚRI s. pl. v. piftie, răcituri.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
aituri f. pl. Mold. și Tr. recituri, piftie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
aituri s. pl. v. PIFTIE. RĂCITURI.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
aitúră, aituri, s.f. – (reg.; gastr.) Răcitură, piftie; cociune. Fiertură din cartilagiul oaselor de porc, care se pune la răcit (în cămară sau în camera unde nu se face foc) în farfurii și se condimentează cu usturoi (ai), boia de ardei dulce și piper. Se prepară, de regulă, după tăierea porcului și se consumă în preajma Crăciunului sau după sărbătorile de iarnă. – Din a ai „a usturoia” + suf. -(i)tură (Frățilă).
- sursa: DRAM 2015 2015
- permalink
aitúri, s.f. pl. – (gastr.) Răcitură, piftie; cociune. Fiertură din cartilagiul oaselor de porc, care se pune la răcit în farfurii și se condimentează cu usturoi (ai), boia de ardei dulce și piper. Se prepară, de regulă, după tăierea porcului și se consumă în preajma Crăciunului. – Ai „usturoi” + -ituri.