agricultură

agricultúră sf [At: BĂLCESCU, M. V. 7 / Pl: ~ri / E: lat agricultura, fr agriculture] 1 Cultivare a pământului. 2 Cultură a plantelor și creștere a animalelor în vederea obținerii unor produse alimentare și a unor materii prime. 3 Totalitate a lucrărilor și a metodelor întrebuințate în agricultură (2).

AGRICULTÚRĂ, agriculturi, s. f. Ramură a producției materiale care are ca obiect cultura plantelor și creșterea animalelor; cultivare a pământului; totalitatea lucrărilor și a metodelor întrebuințate în acest scop. ◊ Agricultură intensivă = sistem de agricultură care asigură producții mari pe unitatea de suprafață. Agricultură extensivă = sistem de agricultură în care creșterea producției se bazează pe extinderea suprafețelor cultivate. Agricultură biologică (ecologică, organică) = agricultură care nu utilizează îngrășăminte chimice și pesticide. Agricultură de subzistență = activitate agricolă care nu acoperă nevoile de hrană ale familiei agricultorului. – Din fr. agriculture, lat. agricultura.

AGRICULTÚRĂ, agriculturi, s. f. 1. Cultivare a pământului. 2. Ramură a producției materiale care are ca obiect cultura plantelor și creșterea animalelor în vederea obținerii unor produse alimentare și a unor materii prime; totalitatea lucrărilor și a metodelor întrebuințate în acest scop. – Din fr. agriculture, lat. agricultura.

AGRICULTÚRĂ, agriculturi, s. f. Cultivarea pămîntului și creșterea animalelor în vederea dobîndirii produselor alimentare și a unor maierii prime vegetale și animale necesare industriei; totalitatea lucrărilor și metodelor întrebuințate în acest scop. V. plugărie. Transformarea socialistă a agriculturii în cadrul operei de construire a socialismului cere o muncă încordată, răbdătoare, stăruitoare, efectuată fără pripeală. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 61. Numai o agricultură făcută cu socoteală... înseamnă rînduială în viața omului. CAMILAR, TEM. 20. ◊ Agricultură socialistă = agricultură făcută pe întinderi mari de pămînt, bazată pe mijloacele și metodele cele mai înaintate de muncă, pe folosirea cuceririlor științei și pe proprietatea colectivă sau de stat asupra pămîntului și a mijloacelor de producție. O puternică industrie socialistă, care să pună la dispoziția agriculturii mașinile și uneltele agricole cele mai bune, care să dea îngrășăminte chimice și toate mijloacele necesare agriculturii, unei agriculturi bazate pe cele mai perfecționate metode ale științei agronomice, aceasta este baza agriculturii socialiste. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 252. Agricultură mecanizată = agricultură în care mare parte din munci se fac cu mijloace mecanizate (tractoare, combine, semănătoare etc.). Îndeplinirea acestor sarcini [trasate la congresul fruntașilor din gospodăriile agricole colective] va duce, fără îndoială, la un puternic avînt al agriculturii noastre, la realizarea sarcinii istorice pe care și-a asumat-o partidul nostru de a transforma țara noastră, dintr-o țară agrară înapoiată, într-o țară industrială înaintată, cu o agricultură mecanizată, o țară a bunăstării și a culturii pentru toți cei ce muncesc de la orașe și sate. GHEORGHIU-DEJ, GOSP. AGR. 61. Agricultură intensivă v. intensiv. Agricultură extensivă v. extensiv.

AGRICULTÚRĂ, agriculturi, s. f. Cultivarea pământului (și creșterea animalelor) în vederea obținerii unor produse alimentare și a unor materii prime pentru industrie; totalitatea lucrărilor și metodelor întrebuințate în acest scop. ◊ Agricultură socialistă = agricultură făcută pe mari întinderi de pământ, bazată pe mijloacele și metodele cele mai înaintate de muncă, pe folosirea cuceririlor științei și pe proprietatea colectivă sau de stat asupra pământului și a mijloacelor de producție. – Fr. agriculture (lat. lit. agricultura).

agricultúră (a-gri-) s. f., g.-d. art. agricultúrii; pl. agricultúri

agricultúră s. f. (sil. -gri-), g.-d. art. agricultúrii; pl. agricultúri

AGRICULTÚRĂ s.f. Totalitatea operațiilor și a metodelor de cultivare a pământului. [Cf. fr. agriculture, lat. agricultura].

AGRICULTÚRĂ s. f. ramură a producției materiale incluzând operațiile și metodele de cultivare a pământului și creșterea vitelor. (< fr. agriculture, lat. agricultura)

AGRICULTÚRĂ ~i f. Ramură a economiei naționale care cuprinde cultivarea pământului și creșterea animalelor.[G.-D. agriculturii] /<fr. agriculture, lat. agricultura

agricultură f. lucrarea pământului, plugărie.

*agricultúră f., pl. ĭ (lat. agri-cultura). Arta de a cultiva pămîntu ca să producă cereale și altele.

FONDUL INTERNAȚIONAL PENTRU DEZVOLTAREA AGRICULTURII (F.I.D.A.; în engkl.: International Fund for Agricultural Development – I.F.A.D.), agenție specializată guvernametală în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creată ca instituție financiară internațională în iun. 1976 (ca un rezultat al Conferinței Mondiale a Alimentației din 1974), în scopul finanțării de proiect agricole în regiunile și țările cele mai puțin dezvoltate ale planetei. F.I.D.A. are 161 state membre (2002), printre care și România (membru fondator).

ORGANIZAȚIA NAȚIUNILOR UNITE PENTRU ALIMENTAȚIE ȘI AGRICULTURĂ (F.A.O.; în engl.: Food and Agricultural Organization – F.A.O.), agenție internațională guvernamentală (din 1946) în cadrul sistemului O.N.U., cu sediul la Roma (Italia), creată la 16 oct. 1945, având ca obiectiv lupta contra foametei și sărăciei, ameliorarea alimentației și și a securității alimentare și accesul tuturor țărilor la o alimentație adecvată unei vieți active și sănătoase. Promovează dezvoltarea rurală și agricultura durabilă prin strategia de îmbunătățire pe termen lung a producției agricole și a securității alimentației, ameliorarea distribuției și comerțului cu produse agricole, permițând astfel conservarea și gestionarea resurselor naturale, creșterea nivelului de viață a populației mondiale și a celei rurale în special. F.A.O. are 181 membri (2002), printre care și România (din 9 nov. 1961).

AGRI- „ogor, teren, cîmpie”. ◊ L. ager, agri „cîmp, ogor” > fr. agri-, it. id. > rom. agri-. □ ~col (v. -col1), adj., care aparține agriculturii; ~cultor (v. -cultor), s. m., persoană care se ocupă cu agricultura; ~cultură (v. -cultură), s. f., totalitatea operațiilor și a metodelor de cultivare a pămîntului.