Negrești

NEGRÍ, negresc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și pop.) A (se) înnegri. – Din negru.

NEGRÍ, negresc, vb. IV. Tranz. și refl. (Înv. și pop.) A (se) înnegri. – Din negru.

ÎNNEGRÍ, înnegresc, vb. IV. 1. Tranz. A vopsi cu negru, a acoperi cu o culoare neagră, a da cu negru; p. ext. a face să devină de culoare închisă, a întuneca. Amurgul înnegrise zarea, S-auzea-n departe tremurat cîntarea Buciumului jalnic. COȘBUC, P. I 249. Se necăji și șterse versul tot, îl înnegri bine, ca să nu se mai poată citi. VLAHUȚĂ, O. A. III 78. ♦ A murdări, a păta. Ai înnegrit-o [cămașa] de nu știu zău, cum am s-o scot din boală. REBREANU, I. 45. ♦ Fig. (Despre lucruri negre) A face să pară lucrurile înconjurătoare de culoare neagră. Stoluri de ciori înnegresc ramurile copacilor. VLAHUȚĂ, O. A. II 34. ♦ Intranz. și Refl. A prinde o culoare neagră, a deveni negru; fig. (despre plante) a se veșteji. Busuiocul a-nnegrit, Rozmarinu-a-ngălbinit. ALECSANDRI, P. P. 284. Abia noaptea înnegrește, și vroi zori să se ivească. CONACHI, P. 103. ♦ Refl. (Despre oameni) A se bronza de soare. 2. Intranz. A părea, a se arăta de culoare neagră (detașîndu-se pe un fond deschis). Pe-o culme ușoară, înnegrea un pîlc de mărăcini. SADOVEANU, O. A. III 54. ♦ A-și pierde strălucirea, a păli, a deveni mohorît. Și luna înnegrește și ceru-ncet se pleacă. EMINESCU, O. I 95. 3. Tranz. Fig. A acoperi hîrtia cu slove; a scrie. Cu gîndiri și cu imagini Înnegrit-am multe pagini, Și-ale cărții, și-ale vieții Chiar în zorii tinereții. EMINESCU, O. IV 292. 4. Tranz. Fig. A descrie (pe cineva) în culori negre, a vorbi de rău; a ponegri. Dușmanii mei se înmulțesc... Aleargă toți și mă-nnegresc. MACEDONSKI, O. I 37. Cu gardu m-au îngrădit, Cu vorba m-au înnegrit. TEODORESCU, P. P. 317. – Variantă: negrí (SBIERA, P. 227, NEGRUZZI, S. I 233, id. ib. II 221) vb. IV.

NEGRÍ vb. IV v. înnegri.

negrí (a ~) (înv., pop.) (ne-gri) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. negrésc, imperf. 3 sg. negreá; conj. prez. 3 să negreáscă

negrí vb. (sil. -gri), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. negrésc, imperf. 3 sg. negreá; conj. prez. 3 sg. și pl. negreáscă

negrí, negrésc, vb. IV (înv. și pop.) 1. a (se) înnegri, a (se) bronza, a (se) acoperi (de nori). 2. a (se) murdări. 3. (fig.) a denigra, a ponegri, a defăima.

Negrești pl. târg în jud. Vasluiu, pe râul Bârlad: 6500 loc.

Negri (Săptămâna Negrilor) m. pl. alt nume dat săptămânei mironosițelor, care vine după săptămâna luminată (a treia zi de Paște) când cele mai multe femei postesc. [Origină necunoscută].

BELEȚI-NEGREȘTI, com. în jud. Argeș; 2.271 loc. (1991).

NEGREȘTI, oraș în jud. Vaslui, situat în Pod. Central Moldovenesc, pe stg. râului Bârlad; 10.608 loc. (2000). Constr. de utilaje pentru mine. Fabrici de mobilă, de bere, de prelucr. a cărnii, laptelui și legumelor. Filatură de bumbac; covoare. Centru pomicol și viticol. Fermă de creștere a bovinelor. Menționat documentar ca așezare rurală în perioada 1590-1591, iar ca târg în 1845. Declarat oraș la 17 febr. 1968.

NEGREȘTI-OAȘ, oraș în jud. Satu Mare, în partea de E a Depr. Oaș, pe râul Tur; 16.302 loc. (2000). Expl. de lignit, criolit, andezit și pământuri colorate. Constr. de utilaje tehnologice și miniere. Fabrici de piese de schimb pentru utilaje miniere, de mobilă, conf., tricotaje, țesături și alim. Centru pomicol. Muzeu etnografic în aer liber (din 1964). Izvoare cu ape minerale clorurate, bicarbonatate, carbogazoase, sodice, slab sulfuroase în localit. componentă Luna. Centrul zonei etnografice și folclorice Oaș. Menționat documentar ca așezare rurală în 1270. Declarat oraș la 1 ian. 1965.

NEGRI, com. în jud. Bacău, pe st.g văii Siret; 2.999 loc. (2000). Expoziție foto-documentară „Ion Ionescu de la Brad” în satul Brad. În satul Brad au fost descoperite vestigiile unei așezări dacice, datând din sec. 1 î. Hr.-1 d. Hr., identificată ipotetic cu Zargidava. Bisericile Sf. Nicolae (1772, renovată în 1890, 1931, 1957), Sfinții Voievozi (ante 1809) și Învierea lui Lazăr (ante 1809), în satele N., Poiana și Ursoaia.

NEGRI, Ada (1870-1945), scriitoare italiană. Reprezentantă a verismului. Poezie de mare sensibilitate, pe teme sociale și civice („Fatalitate”, „Furtuni”); lirică meditativă („Maternitate”, „Din adânc”, „Cartea Marei”, „Fons amoris”). Romane („Steaua de dimineață”) și povestiri („Solitarele”) autobiografice. Traduceri din Al. Vlahuță și O. Goga.

NEGRI, Cesare (c. 1536-1604), maestru italian de balet. Unul dintre primii teoreticieni, a menționat în lucrarea sa „Noi invenții ale dansurilor” cele „cinci poziții” de bază ale dansului academic.

NEGRI, Costache (1812-1876, n. Iași), om politic, diplomat și scriitor român. Participant la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și militant pentru unirea Principatelor. Agent diplomatic al Moldovei (1855-1856), apoi al Principatelor Române (1859-1862) și al României (1862-1866) la Constantinopol. Apropiat al lui Al.I. Cuza, a susținut politica reformatoare a acestuia. Lirică de factură folclorică. Corespondență cu valoare documentară și literară. Traduceri.

NEGRI, Pola (1897-1987), actriță americană de origine poloneză. Divă a filmului mut, s-a remarcat ca sensibilă interpretă a unor eroine senzuale, scoase în afara legii („Carmen”, „Văpaia”, „Un ultim rămas bun”, „Țarina”, „Mazurka”).

POIANA NEGRII, sat în com. Dorna Candrenilor, jud. Suceava, în depr. Dornelor, la 885 m alt. Stațiune cu factori balneari remarcabilă prin prezența izvoarelor cu ape minerale carbogazoase, feruginoase, bicarbonatate, calcice, hipotone folosite ca ape de masă. Stație de îmbuteliere a apelor minerale.