Lamia

Lamia f. oraș în Tesalia: 9000 loc.

*lámie f. (lat. lámia, d. vgr. lámia). Mit. Un monstru în formă de femeĭe și cu coadă de șarpe și care mînca copiĭ. Zool. Un fel de rechin cu carne comestibilă.

Lamia, femeie fantomă, cu înfățișare de monstru. Era spaima mamelor, cărora se spunea că le fura copiii.

LAMIA (În mitologia greacă), nălucă monstruoasă, care răpea pruncii din leagăn. În superstiția folclorică, l. erau socotite duhuri feminine rele, care veneau noaptea pentru a bea sângele copiilor și adolescenților și a le devora inima. Erau numite l. și vrăjitoarele car se hrăneau cu părți din cadavrele omenești.