însorire
ÎNSORÍ, însoresc, vb. IV. Refl. 1. A se însenina, a apărea soarele. 2. A sta la soare, a se încălzi sau a se bronza la soare. – În + soare.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ÎNSORÍRE, însoriri, s. f. Acțiunea de a se însori și rezultatul ei. – V. însori.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ÎNSORÍ, însoresc, vb. IV. Refl. 1. A se însenina, a apărea soarele. 2. A sta la soare, a se încălzi sau a se bronza la soare. – În + soare.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ÎNSORÍRE, însoriri, s. f. Acțiunea de a se însori și rezultatul ei. – V. însori.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
ÎNSORÍ, însoresc, vb. IV. Refl. A se expune la soare, a se încălzi la soare.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
!însorí (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se însoréște, imperf. 3 sg. se însoreá; conj. prez. 3 să se însoreáscă
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
însoríre s. f., g.-d. art. însorírii; pl. însoríri
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
însorí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. însorésc, imperf. 3 sg. însoreá; conj. prez. 3 sg. și pl. însoreáscă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
însoríre s. f., g.-d. art. însorírii; pl. însoríri
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
ÎNSORÍ vb. 1. v. însenina. 2. a se sori. (Se ~ pe terasă.)
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
A SE ÎNSORÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) A apărea soarele. 2) rar A se încălzi la soare. /în + soare
- sursa: NODEX 2002
- permalink
ÎNSORI vb. a se sori. (Se ~ pe terasă.)
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink