zefchi, zéfchiuri, s.n. (înv.) petrecere, amuzament.

zăfchĭ, V. zefchĭ.

zefchĭ n., pl. urĭ (turc. zevk, id. ar. zevk. V. zefilŭ). Sec. 18-19. Petrecere, amuzament. – Și zăfchĭ. La Stam. zefc.