9 definiții pentru vămui
VĂMUÍ, vămuiesc,
vb. IV.
Tranz. 1. A lua, a percepe, a încasa vamă.
2. (La moară) A lua uium ca plată pentru măcinat. ♦
Fig. A fura o parte din ceva. –
Vamă +
suf. -ui.
VĂMUÍ, vămuiesc,
vb. IV.
Tranz. 1. A lua, a percepe, a încasa vamă.
2. (La moară) A lua uium ca plată pentru măcinat. ♦
Fig. A fura o parte din ceva. –
Vamă +
suf. -ui.
VĂMUÍ, vămuiesc,
vb. IV.
Tranz. 1. A taxa obiectele pentru care trebuie să se plătească vamă; a lua vamă. Deșteaptă-l, deșteaptă, să ne vămuiască, să ne slobozească. TEODORESCU, P. P. 85. ◊
Absol. A dat răspuns vameșilor împărăției despre treburile ce are și marfa pe care o aduce. Le-a pus deoparte, cuviincios, și peșcheșul ce li se cuvine lor pentru că se ostenesc a vămui. SADOVEANU, P. 149. ♦
Fig. A lua pe furiș o parte din ceva; a fura. Ciobanul lui, ascuns în anteriu și cu obrăzar, i-a căutat pe toți și i-a vămuit după legea hoției. SADOVEANU, O. VIII 248.
2. (La moară) A lua o parte din grîne drept plată pentru măcinat. (
Absol.) Morăreasa vămuiește, Neică dragoste-i vorbește. La TDRG.
3. (În credințele religioase) A încasa de la sufletul unui mort taxa cuvenită pentru a-l lăsa să treacă prin văzduh pe lumea cealaltă. Țin calea la oameni ăi de mor, și-i vămuiește și nu-i lasă să treacă în cer. ȘEZ. III 79.
vămuí (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. vămuiésc,
imperf. 3
sg. vămuiá
conj. prez. 3 să vămuiáscă
vămuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vămuiésc, imperf. 3 sg. vămuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. vămuiáscă A VĂMUÍ ~iésc tranz. 1) (obiecte de import și export) A supune unei taxe vamale. /vamă + suf. ~ui vămuì v. a percepe taxa de vamă.
vămuĭésc v. tr. (d. vamă; ung. vámolni, vámozni). Supun o marfă taxeĭ de vamă. Ĭaŭ uĭumu. Fig. Ĭaŭ (răpesc) o parte, cĭupesc din: nu s’a lăsat pînă nu mĭ-a vămuit găinile.
vămui, vămuiesc
v. t. (
fig.) a fura o parte din ceva
Vămui dex online | sinonim
Vămui definitie
Intrare: vămui
vămui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv