Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru vârtoșie

VÂRTOȘÍE s. f. Putere, vigoare, forță. – Vârtos + suf. -ie.
VÂRTOȘÍE, vârtoșii, s. f. Putere, vigoare, forță. – Vârtos + suf. -ie.
VÎRTOȘÍE s. f. Tărie, putere, vigoare. O singură vanitate l-a susținut cu vîrtoșie în toate ceasurile potrivnice. PETRESCU, Î. II 53. Calul... înota cu vîrtoșie și spinteca cu putere valurile. POPESCU, B. I 92. Ar scălda mintea... în rouă întăritoare a timpilor de antică vîrtoșie trupească. ODOBESCU, S. III 51.
vârtoșíe s. f., art. vârtoșía, g.-d. vârtoșíi, art. vârtoșíei
vârtoșíe s. f., art. vârtoșía, g.-d. vârtoșíi, art. vârtoșíei
VÂRTOȘÍE s. v. consistență, dinamism, energie, forță, impetuozitate, putere, robustețe, soliditate, tărie, vigoare, vitalitate, vlagă.
VÂRTOȘÍE ~i f. Capacitate a ființelor vii de a săvârși acțiuni fizice, încordând mușchii; forță fizică; tărie; putere; vigoare. /vârtos + suf. ~ie
vârtoșie f. vigoare: vârtoșie trupească OD.
vîrtoșíe f. (d. vîrtos). Calitatea de a fi vîrtos.
vîrtoșie s. v. CONSISTENTĂ. DINAMISM. ENERGIE. FORȚĂ. IMPETUOZITATE. PUTERE. ROBUSTEȚE. SOLIDITATE. TĂRIE. VIGOARE. VITALITATE. VLAGĂ.

Vârtoșie dex online | sinonim

Vârtoșie definitie

Intrare: vârtoșie
vârtoșie substantiv feminin