Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru vântrea

VÂNTREÁ, vântrele, s. f. Pânză de corabie; vetrelă. [Var.: vintreá s. f.] – Cf. sl. vetrilo, rom. vânt.
VINTREÁ s. f. v. vântrea.
VÂNTREÁ, vântrele, s. f. Pânză de corabie; vetrelă. [Var.: vintreá s. f.] – Cf. sl. vetrilo, rom. vânt.
VINTREÁ s. f. v. vântrea.
VINTREÁ s. f. v. vintrea.
VÎNTREÁ, vîntrele, s. f. (Mai ales la pl.) Pînză de corabie; vetrelă. Din insule bogate, sfîșiind apa, mese O luntre cu vîntrele ce spînzură sumese. EMINESCU, O. IV 306. Ce viață grea duc marinarii!.. suind și coborînd pe scări de gheață... ca să strîngă și să dezvălească vîntre Cele pe tot minutul. GHICA, la CADE. (În forma vintrea) Luntrea cu-ale ei vinlrele spînzurate de catarg. EMINESCU, O. I 154. – Pl. și: vîntreli (ALECSANDRI, P. III 84). – Variantă: vintreá s. f.
vântreá / vintreá (înv.) s. f., g.-d. art. vântrélei / vintrélei; pl. vântréle / vintréle, art. vântrélele / vintrélele
vintreá v. vântreá
vântreá s. f., pl. vântréle
VINTREÁ s. v. pânză, velă.
VÂNTREÁ ~éle f. Pânză de corabie. /<sl. vetrilo
vîntréle f., pl. (d. vétrilă, pl. vetrile, supt infl. luĭ vînt și a cuvintelor de forma viorea-viorele). Vechĭ. Pînze de corabie, vele. – Sing. ar fi vîntrea, că dac’ar fi -eală, pl. ar fi -elĭ.
vintrea s. v. PÎNZĂ. VELĂ.

Vântrea dex online | sinonim

Vântrea definitie

Intrare: vântrea
vântrea 1 pl. -e substantiv feminin
vintrea substantiv feminin
vântrea 2 pl. -i substantiv feminin