VULG s. n. Popor, norod, plebe. – Din lat. vulgus.

VULG s. n. (Depr.) Popor, norod, plebe. – Din lat. vulgus.

VULG s. n. (Depreciativ) Popor, norod, plebe. Parăzi, decor de teatru, luminații Tot ce pe vulg și pe copii înșală, Aceasta-i toată slava ta regală. LIT. ANTIMONARHICĂ 90.

vulg s. n.

vulg s. n.

VULG s. v. gloată.

VULG s.n. (Depr.) Popor, plebe. [< lat. vulgus].

VULG s. n. (depr.) popor, plebe. (< lat. vulgus)

VULG n. la sing. înv. depr. Pătură socială fără drepturi, asuprită și exploatată; plebe. /<lat. vulgus

vulg n. poporul de jos: gloată, plebe.

*vulg n., pl. urĭ (lat. vulgus). Plebe, mulțime de oamenĭ necĭoplițĭ. V. popor.

VULG s. (mai ales în limbajul claselor exploatatoare) gloată, mulțime, norod, plebe, popor, prostime, (înv. și reg.) poporime, (înv.) calabalîc.