VRĂJITOREÁSĂ, vrăjitorese, s. f. (Rar) Vrăjitoare. – Vrăjitor + suf. -easă.

VRĂJITOREÁSĂ, vrăjitorese, s. f. Vrăjitoare. – Vrăjitor + suf. -easă.

VRĂJITOREÁSĂ, vrăjitorese, s. f. (În basme și în superstiții) Vrăjitoare.

vrăjitoreásă (rar) s. f., g.-d. art. vrăjitorései; pl. vrăjitorése

vrăjitoreásă s. f., g.-d. art. vrăjitorései; pl. vrăjitorése

VRĂJITOREÁSĂ s. v. babă, vrăjitoare.

vrăjitoreasă s. v. BABĂ. VRĂJITOARE.